Articolul Republica Moldova între Lustrație și Comunism

După ce am făcut ancheta despre lustrație, nu mi rămâne să vorbesc despre ea mai detailat în următorul articol făcut de mine.

De ce oare nu putem lua exemplu, statelor ex-sovietice ce au adoptat legea lustrației?

După părerea mea, fiecare stat ce a renunțat la comunism și au dorit să adere la NATO și UE, au trebuit să adopte legea lustrației și să deconspire dosarele KGB-iste, asta a fost un pas important spre o schimbare în bine și un viitor decent pentru populația fiecărui stat.

 Mă întreb oare parlamentari noștri vor adopta legea lustrației așa cum au făcut-o statele est-europene?

Legea Lustratiei în Republica Moldova s-a vorbit decât după evenimentul din 7 aprilie 2009, unde în urma protestelor cetățenii au fost torturați, închiși pe nedrept bătuți și uciși. Dosarele lor au fost date dispărute la aceea vreme de către regimul comunist. Pentru a fi adoptată această lege în Moldova trebuie să ne lăsăm de trecutul sovietic de nostalgia bolșevică de statul  totalitar să fim un stat democrat unde valorile  și legile să fie respectate de către cetățenii și clasa politică și în special de afla adevărul despre trecutul nostru.

Odată cu venire AIE la guvernare, aceștia au avut obligația să adopte legea lustrației, la cererea cetățenilor pentru deconspirarea securității ca poliție politică și scoaterea la iveală cei ce se fac vinovați de incidetele din 7 aprilie 2009.

A trecut 2 ani de evimentele din 2009, nici până acuma nu s-a adoptat această lege,politiceni noștri au acuma alte priorități de rezolvat, cred că au și uitat de adoptarea legii, nu sunt conștienți ca sa intre în UE, trebuie să adopte legea lustrației și să uite trecutul comunist. Dacă vor dori să respecte valorile democrației așa cum cere  legea lustrației și o integrare în UE, parlamentul nostru va trebui să arate că ei cu adevărat doresc să facă o schimbare în țară și să lase de trecutul comunist. Dar realitatea însă ne spune altceva că parlamentul refuză să adopte această lege. Este necesară să adopte această lege, deoarece le este frică să nu fie deconspirații ca foști agenți ai KGB-ului și să nu afle despre trecutul lor.

Se tem politiceni în ziua de azi, să iasă adevărul la suprafață să le pateze imaginea de politicean bun dorind binele popurului, dar nu se tem că odată și odată adevărul va iși la iveală și atunci poporul se va ridica împotriva lor.

În țara noastră nu este criză economică și politică, cât o criză morală de proporții a celor din fruntea statului. Această lege este necesară inclusiv pentru a curăța a salubriza într-un fel procesul politic de la noi. Avem nevoie de niște acte justiție care ar ameliora climatul politic și social din țara noastră, punând punctul unei perioade de erori și protestații dobioase ale politicienilor noștrii pretinșii democrații.

Sistemul juridic al unui stat democrat nu poate funcționa corect decât atât timp cât oameni care îl compun , își asumă cu adevărat valorile democratice, fie pentru că au crescut  și s-au dezvoltat într-o societate liberă, fie pentru că indiferent de perioada istorică pe care au traversat-o, moralitatea, corectitudinea și conștiința lor au fost inițiate. Însă este un beneficiu acestă lege a lustrației să fie adoptată în țara noastră, va aduce și va asigura ligitimitatea guevernului nostru ce va face într-o guvernare eficientă și de durabilă.

Așă că politicieni noștri să nu să se îmbete cu apă rece, că oficiali de la Bruxelles, nu stiu că politicenii kgb-iști de la noi, nu vor să adopte legea lustrației și să deconspire dosarele KGB-iste.

Ca o închiere, atât societatea cât și clasa poltiică trebuie să renunțe la trecutul comunist și să meargă cu încredere spre un viitor mai bun. Lege lustrației nu trebuie să fie folosită ca o răzbunare a persoanelor care au făcut parte și care sunt foști agenți ai KGB-ului.

Nici după, 20 de ani de independență țara nu este disponibilă pentru votarea legii lustrației. Nici acuma țara noastră nu se va putea rupe de trecutul sovietic, iar foștii kgb-iști vor continua să dețină cele mai importante funcții în stat. Nu contează cine se află formal la putere comuniștii, democrații liberalii sau demo-liberalii, guvernează tot kaghebiștii.

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă

25 iunie 2011, am facut sedinta de atelier, dar acuma sedinta noastra s-a mutat la ora 15.00, locatia a ramas la fel, nu s-a schimbat deloc. Am fost aceeasi persoane care vin deobicei. Aceeasi exercitiu ne-a dat Dudu sa facem. Cand am ajuns la sedinta am intarziat, colegii mi-au lucrau deja. Insa nu am avut inspiratie sa scriu, insa am scris altceva ce m-a inspirat mai mult, amintirile mele din studentie, a fost ceva viu si frumos care nu voi uita .niciodata. Cele mai bune si mai interesante texte au fost a colegii mei a Nataliei Graur si Ion Buzu. A fost o sedinta interesanta si foarte constructiva.

 Deabia astept si sambata viitoare sa fie ceva interesant.

Chişinău capitala Basarabiei

M-am nascut în Basarabia, în oraşul Chişinău, am copilărit, învaţat şi am plecat mai de parte în Romania la studii dar cu gandul eram la Basarabia, la situaţia politico-economică, la problemele sociale cu care se confruntă locuitori acestei ţări, ce nu s-a schimbat deloc şi nu se va schimba în următorii ani atâta timp cât mai trăim cu visul  paradisului comunist.  Noi tineri ai secolului 21 avem de suferit din cauza « visatorilor », pentru ca săracia şi nevoia te preface într-un barbar care luptă să supraviţuiască pentru un trai mai bun şi uită de lucrurile cele mai importante, cum ar fi istoria și bogăţia culturală-spirituală a Basarabiei.

Mulţi oameni ca nişte veritabili patrioţi ai ţării s-au jertifit pentru a apara baştina împotriva dusmanilor, iar generaţiile actuale irosesc gloria trecutului, fiind manipulaţi de politicienii corupţi.

Înainte de a mă înscrie la concurs, am vrut să scriu despre Chişinău, oraşul în care m-am născut şi despre valorile istorico - culturale şi arhitecturale ale capitalei basarabene. M-am întrebat de multe ori, plimbîndu-mă prin oraşul Chişinău, dacă are ceva pastrat din trecutul său. Din pacate, monumentele istorice şi arhitecturale sunt prea puţine pentru a dezvălui adevarata personalitate a oraşului prin care s-ar atrage mai mulţi turişti şi investiţii ca o adevarată capitală europeană ce doreşte să devină. Asta m-a întristat şi mai tare, că au ajuns să strice totul… generaţiile următoare care se vor naşte aici nu se vor putea delecta cu obiecte arhitecturale, istorice şi culturale ale Basarabiei.

 Chişinăul este singurul oraş istoric protejat de către stat. Și dispune de cele mai numeroase colecţii de edificii cu valoare de 977 de monumente. Cu toate acestea, Chişinăul istoric este pe cale de dispariţie. Doar în perioada anilor 2006-2011 au fost şterse de pe faţa pământului 40 de monumente ocrotite de stat. Și alte 17 edificii, declarate prin lege drept monumente, se ruinează pe zi ce trece. Aceeaşi soarta ingrată o au şi vestigiile arheologice. Practica condamnării la demolare a câte un monument pe lună, din cele incluse în Registrul monumentelor din Barasarabia ocrotite de stat, continuă: chiar în ultimele luni, înca trei edificii au fost “asasinate“ sub privirile instituţiilor de drept.

Problema care este vizibilă în Chişinău este distrugerea Chişinăului istoric, starea deplorabilă a monumentelor de cultură, istorie, arhitectura şi arheologie. Este evidentă insensibilitatea culturală a unor politiceni şi funcţionari publici, precum şi lipsa de responsabilitate în exercitarea oblogaţiunilor de serviciu şi voinţa rea a acestora.

O alta problemă cu care se confruntă Chişinăul este dezvoltarea şi protejarea centurilor verzi şi parcurilor atât de multe în Chişinău, viitorul grădinăritului urban, reducerea poluării şi crearea unei arhitecturi şi a unui sistem de transport ecologic şi avantajos din punct de vedere energetic.

Cetăţenii şi tineri ONG-şti doresc să pastreze parcul şi ca el sa fie transformat mai departe într-o zona pe care locuitorii oraşului s-o utilizeze şi de care să fie mândri. Astăzi, sunt utilizate doar unele  zone ale parcului, fapt ce permite construirea de noi clădiri pe terenul neutilizat.

Oraşul Chişinău este cunoscut prin marea sa cantitate de centuri verzi şi parcuri. Fiindcă poluarea actuala şi multe zone industriale nu mai permit promovarea oraşului ca sustenabil şi “verde”, oraşul Chişinău ar putea fi promovat internaţional ca “oraşul pădure”.

O altă problemă care este oraşul istoric ţine de conservarea monumentelor, restaurarea vechilor modele de străzi din centrul oraşului, regenerarea vechilor modele de străzi, regenerarea ariilor industriale, adaptarea noilor arhitecturi şi valorilor care pot fi consolidate pentru a promova oraşul Chişinău.

 O altă problemă este infrastructură de o proastă calitate, care trebuie considerabil îmbunatăţită. Tinerii chişinăueni ar trebui atrenaţi în conservarea farmecului natural al oraşului şi al valorilor istorico-culturale, inspirându-le dragostea fata de oraşul natal. Din păcate, Chişinăul este ameninţat din ce în ce mai pregnant de noi construcţii, în timp ce pieţele publice şi trotuarele sunt, de obicei, utilizate ca parcări ilegale.

Regimul comunist a şters de pe faţa pământului basarabean numeroase biserici, mănăstiri, clădiri şi edificii monumentale. Bolşevicii ateişti au încercat să rescrie istoria neamului nostru, începând cu distrugerea unor spaţii cu valoare istorico-spirituală.

Opus practicii statelor europene de conservare a monumentelor istorice, basarabenii de astăzi, inspiraţi de iresponsabilitatea politicienilor şi a conducerii ţării faţa de valorile istorico-culturale ale meleagurile noastre, tind spre prăbuşirea şi eradicarea acestora. Ar trebui sa luăm un exemplu, din partea statelor care au o personalitate istorico-culturală. Avem nevoie de o schimbare şi nu mă refer doar la partea economică, politică, socială, dar şi la partea turismului cultural- istoric. Trebuie să promovăm valori, credinţe, istorie şi cultura. Dar situaţia din ţară economică, socială şi poltică, ce nu permite implementarea unor proiecte pentru a dezvolta şi a aduce investiţi în ţară şi în Chişinău, ne va fi greu sa ne mişcăm înainte dacă nu ne rupem de trecutul sovietic pe care l-am avut şi să acceptăm de fapt că suntem români de la geto-daci şi să ne schimbăm spre bine, spre un viitor mai bun şi o capitală europeană.

În final, grupările și partidele politice, administrația municipală, structurile administrative de stat ar trebui să ajungă la un dialog întru conservarea patrimoniului istorico-cultural al orașului și al țării în general. Ca să dea dovadă că le pasă de Basarabia în care s-au născut, de capitala pe care o conduc și de locuitorii acesteia.

http://www.blog-pentru-basarabia.ro/concurs-blog-pentru-basarabia/

                                                              Scrisă de Elena Boguș

Anunţ pentru concurs!!

Dragi colegii și prieteni m-am înscris la Concursul Blog pentru Basarabia. Am o rugaminte daca puteti și vreți să mă susțineți cu un vot de încredere din partea voastră. Aș fi recunoscătoare fața de voi și va mulțumesc anticipat, colega și prietena voastră Elena Bogus.

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă

În şedinţa de ieri, din cadrul Atelierului "Vlad Ioviţă", ce a avut loc la Biblioteca Haşdeu, au venit aceleaşi persoane cunoscute ca de obicei vin. Am întîrziat la această şedinţă, din motive personale. Când am ajuns Dumitru Crudu, le-a dat colegiilor mei de lucru. Le-a dat să scrie două texte diferite.

Primul text să fie o persoană duplicitară sau cu 2 feţe sau cu stării. Iar al doilea text să fie intrigă: intrigă principală şi secundară.

Fiecare ne-am împrăştiat prin sala bibliotecii pentru a lucra fiecare pe foaia lui, dar nu trecut mult timp s-a iscat un mic scandal interetnic foarte dur şi urât în acelaşi timp, pentru că nu am putut să ne concentrăm să scriem.

Dar situaţia s-a calmat şi ne-am apucat să lucrăm asupra lucrului.

Mie personal mi-a venit tot felul de gânduri şi idei în capul meu. Dar a mers bine, mi-am dat drumul şi am început să scriu dintr-o răsuflare. Avem în gând tot textul, toate persoanele, intriga şi dragoste. Mai greu până mi-am dat drumul să scriu, dar într-un final am scris, pentru mine este de fiecare dată un început la ceva anume, şi de aceea mă aşteptam la critici dure la textul meu.

Nu am scris de mult ceva experimentat, dar mai degrabă ceva inventat de mine şi am continuat aşa mai departe,  dar după ce am experimentat, mi-a plăcut că am avut curaj şi iniţiativă să scriu.

După ce am terminat de scris, am trecut la lecturarea textelor noastre şi pe urmă la comentarea lor. Fiecare din noi am criticat şi am comentat despre textele colegiilor noştri.

Dumitru Crudu a spus ceva despre textul Ninei Caraman, că trebuie să fie fluent, curat, că această critică se referea şi la textele mele, pentru că sunt la acelaşi nivel cu Nina.

Critica constructivă este foarte bună, te ajută să munceşti şi să creşti asupra munci tale. Trebuie să citeşti multe cărţi şi de scris cât mai multe texte, pentru a exersa, pentru a-ţi da drumul la inspiraţie. în rest a fost o zi obişnuită, mai nimic nou, acelaşi lucru zi de zi.

                                                                                                           

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă

Pe data de 11 iunie s-a tinut sedinta la Hasdeu, din pacate nu am fost prezenta la sedinta, am fost ocupata, dar am rugat-o pe Nina sa ma informeze cu privire ce au facut colegii mei la sedinta. Imi pare rau, ca nu am fost, ca as fi vrut sa fac exercitile pe care Dudu ne le pune sa facem. Este o idee buna pentru cei care vor sa devina prozatori sa facem cat mai multe exercitii dar sa fie si viarti cat mai multe a prinde sa facem cat mai multe. Sa ne fie mult mai usor, sa scriem o proza buna. Dar saptamana viitoare recuperez cumva lipsa mea de sambata asta, la care nu am fost.

Acest text am preluat din ce a scris Nina la atelier si cat am inteles din el. Dar a fost greseala mea ca nu l-am citit si pe urma sa-l scriu dupa spusele mele.

Sedinta s-a inceput, in timp ce Dudu a venit iar cu ideea de mai scrie un exercitiu, ce a preluat dintr-o carte care a citit-o si le-a dat colegilor mei. Cartea din care a citit Dudu este Mimesis Reprezentarea realitatii in literatura occidentala. Daca am intele eu bine din ce a scris Nina pe foaia care mi-a dat sper sa fie corect ce le-a dat colegilor, Dudu. Sa scrie un text cu tensiune maxima, degresiune, scopul actiunii sa fie si mai mare.

Colegii mai au avut o ora la dispozitie, pe urma au inceput ca fiecare sa citeasca, Fiecare si-au spus o parere in prvinta fiecarui text al colegului sau.

S-a trecut la criticile textelor a colegilor mei.

Din textul lui Valerian Ciobanu, toti si-au spus o parere, ca este un text pornografic, Colegii mei au dat o concluzie ca faptul ca el a scris textul dintr-o bucata deja scrisa. "Si doar spre sfarsitul textului a mentionat de fapt ca era scris anterior" a zis Valerian Ciobanu

Natalia Graur a scris impreuna cu Cristi si le-a placut colegilor despre text, a fost cel mai reusit text a mai spus Dudu.

La sfarsitul atelierul colegii mei au plecat la cafeneau de langa parca si au continuat mai departe cu proza Ecaterinei. A fost interesanta pacat ca nu am fost.:) Dar recuperez smbata viitoare.

Cenaclul Republica

Azi, 10 iunie la ora 18.30 la bilbioteca nationala a fost open mic, unde fiecare tanar scriitor ne-a citit din poeziile lui. Si pe urma la ora 19.00 am trecut la cel mai astept eveniment Lansarea romanului Taramul lui Sasa Kozak de Iulian Ciocan.

Moderatoarea a fost Moni Stanila.

Am avut invitati foarte importanti Vladimit Besleaga si Andrei Burac, Dumitru Crudu, Alexandru Vaculovski si tineri cititori si critici.Cenaclu a fost foarte interesant sa povestit sa glumit si sa criticat in  laudele prozatorului.

Fiecare si a spus o parere despre romanul lui Iulian Ciocan. A fost o seara interesanta sa servit ceai si cafea si s-a mancat placinte cu branza si cartofi.:) Mersi Ecaterina pentru placinte. Am uitat sa ti multumesc!!

Poze preluate de pe Blogul Cenaclu Republica

Concurs " Blog pentru Basarabia"

M-am inscris in concursul "Blog pentru Basarabia". Uitandu-ma de curiozitate si fiind foarte curioasa sa vad despre ce este vorba, mi sa parut interesanta ideea de a scrie ceva despre Basarabia. Va sugerez si voua dragi mei colegii sa va in scriti la concurs si sa luati parte si voi.

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă

Azi, inainte de a pleca la sedinta le-am cules cirese colegilor mei de la atelier, am vrut sa le fac o bucurie si sa-i servesc cu cirese de la mine din gradina. Afara era cald si frumos, o zi spuberba de-a sta la o terasa cu colegii. La biblioteca am gasit-o pe Elena si pe urma au venit si restul. Intre timp venise si Ion un lighean de capsuni,am mancat cu pofta pentru mult timp. Chiar vroiam sa mananc cu pofta asa cand ai o gradina de capsuni si te duci sa mananci zilnic din gradina. Dudu iar ne-a pus la un exerctiu de a scrie o proza(la inceput a venit cu ideea de scrie Matchovski, dar dupa aia sa renutat din motive ca nu sa citit). Pe urma, sa ajuns sa scriem o proza cu diferite subiecte, dar sa respectam regula, sa fie tensiune, neasteptat, actiuni intamplare, sa fie cap coada. In mintea mea , se conturase ceva, aveam ceva idee cu subiectul sa fie la sat, ceva umor si parodie. Dar cand sa-l pun pe foaie nu mai puteam sa-l scriu ca nu se leaga ca nu pot sa scriu, am renuntat sa mai scriu, cu parere de rau. Normal ca imi era o ciuda de ne descris ca nu aveam inspiratia de care am nevoie sa scriu si macar odata normal. Imi venise in minte ca mai pe acele vechi incepute care nu le-am scris cap coada si as vrea sa le lucrez macar. Am nevoie de inspiratie si de motivatie. Fiecare au scris ceva diferit si interesant pentru inceput. A mers bine S-au comentat si sau spus parerea despre text. La sfarsit dupa dinalizarea sedintei ne-am dus la un ceai cald, la un bar de langa parc si statia de troleu, fiecare a consumat ce a vrut. A fost o seara interesanta si  distractiva, a meritat seara la terasa cu colegii.

Impactul socio-politic auspra prozei contemporane

Acest articol pe care l-am scris trebuia sa fie publicat in  urmator nr al Revistei la Plic, dar din pacate sin motive necunoscute, nu va mai fi publicat.

Si atunci il voi publica pe blogul meu. Este o parere despre proza contemporana basarabeana. Am citit pe Alexandru Vakulosvski" Pizdetul", dar mai trebuia sa citesc si alte proze basarabene, nu numai unul.Dar majoritatea prozatorilor contemporani, atat basarabeni cat si romani se inspira din viata de zi cu zi.

Fix așa cum este în realitate, nu-i nimic exagerat sau fals, totul se întâmplă în viața cotidiană. Ne confruntăm cu aceleași probleme majore, sărăcia, corupția, criminalitatea, minciuna.

Din cauza sărăciei, în comunitățile sărace, oameni se apucă de băut, criminalitatea, furturile sunt în creștere, tinerii se apucă să consume droguri si și băutură, ceea duce la degradarea societății basarabene. Datorită sărăciei interesul față de cultură scade, oameni nu mai citesc, nu merg la teatru,  la expoziții, la lansări de carte și la alte evenimente culturale.

Situația politică de la noi este una nefavorabilă, coruptă, minciunoasă. politicieni își văd de propriile lor interese decât de problemele sociale cu care se confruntă populația de la noi. Oameni nu au unde să lucreze, sunt șomeri printre tineri absolvenți de universități și printre cei vârstnici, care au muncit o viața și au ajuns în momente de criză fără de lucru. Unica scăpare este plecarea peste hotare, părăsindu-și familia ca să muncească și a le „ trimita bani acasa”. Din cauza migrației peste hotare, familiile se destramă, părinți divorțează, copii ajung în grija bunicilor cu o pensie mediocră sau în orfelinate, iar apoi ajung să fie uitați de propii părinți.

Copii ajung în condițiile cele mai rele : să consume băutură încă din adolescență, consumă droguri, nu frecventează școală, se apucă de infracțiuni, jefuind din propriele locuințe și a comunități în care trăiesc ei, ajungând infractori , distrugându-și viața.

După situația politică nefavorabilă, mai este și economia este la pământ cu totul, ajungând la sărăcie, prețurile sunt mari la alimentație și la bunuri si servicii, mediul de viață este scăzut. Lipsa de locuri de muncă duce la un inalt nivel al șomajului. Incertitudinea si nesiguranta financiara inhibeaza orice porniri culturale ale comunitatii basarbene, in special a tinerilor. Lipsa interesului de mai citi o carte sau a frecventa un teatru este evidenta in conditiile unei situatii financiare precare a majoritatii populatiei. În lipsa de bani proza basarabeană contemporană ajunge la o criză fundamentală, valorile noastre o iau pe drumul unei vieți mai bune în alte țari.

Proza basarabeană contemporană este influențată în mare parte de viața socială, politică si culturală, pentru că scriitorii și prozatorii se inspiră din propia viață manifestându-și  nemulțumirile față de societatea în care trăiesc ei, de viata pe care o duc.

Cultura are de suferit din cauza situației politice de la noi, pentru că este dată uitării, nu este finanțată din partea statului, și este ignorată. Precum am menționat mai sus, marile talente care nu au bani, renunță la talente lor și pleacă peste hotare să muncească ori pleacă definitiv din țară în căutare de afirmare.

Lipsa finanțării marilor talente din țara noastră, dezinteresul clasei politice, situția economică  precara, ignoranța tinerilor induce o criza profunda în proza basarabeana.

Asistăm la înecarea valorilori în oceanul saraciei, a coruptiei si mizeriei. Dezechilibrul de pe arena politică a țarii, manipularea identitții istorice adânceste criza din proza contemporana basarabeana.

Cel mai trist fapt este ca omul degradează, devine un sălbatic al societății noastre, nu are o precupare care să îl îmbogățească cultural și spiritual, muncește pentru a supraviețui.

Viitorul prozei basarabene este foarte ambiguu si incert: atat limbajul, cat și subiectele tratate în romane demonstreaza pierderea frumosului existential, desacralizeaza omul și îl arunca în prapastia mercantilista.

O relaxare totala

 Pe 29 mai, am avut o zi de nastere, a fost o zi cu soare si cu relaxare totala, distractie si odihna in mijlocul naturii.
Si cat am stat la natura am facut si eu niste poze care mi-a placut mie. Nu e cine stie ce, dar este un cadrul frumos. Mai are Chisinau locuri frumoase, dar pacat ca nu se face curatenie omul dupa el, ca sa lase curatenie si sa fie curat prin prejur, sa fie lacul curat. M-am plimbat pe langa lac, apa era murdara gunoaie imprejur, De teama sa faci o baie sa nu te imbonavesti. Insa Chisinau are locuri frumoase unde ai sa te odihnesti si sa-ti petreci zilele de odihna.