4 aprilie 2011

Recenzie de carte: Zidul de Jean-Paul Sartre


Am terminat de curand sa citesc Zidul de Jean-Paul Sartre. Jean-Paul Sartre, romancer, dramaturg și fondatorul al unei noi școli de idei care va fi cunoscută ca existențialistă.

S-a născut la Paris în anul 1905. A publicat filosofie, romane nuvele, teatru, critică și eseuri, eseuri politice, scenarii, autobiografii, memorii și corespondență.
 A publicat primul volum "Nausee"(Greața), în 1938 și un an mai târziu, un volum de scurte povești intitulat "The Wall"(Zidul în 1939).
Cariera lui literară s-a oprit în 1939 când Armata Franceză a fost mobilizată. A fost luat prizonier în iunie 1940 și închis în Staleg XII D lângă Trier.
După 9 săptămâni în închisoarea Germană, Sartre a reușit să scape și să-și găsească singur drum spre Paris. Cumva, în ciuda faptului că erau sub ocupație Germană, Sartre a reușit numai să scrie încă o carte cât și să producă piese de teatru  în capitala ocupată.
În 1943, Charles Dullin pune în scena prima lui piesă de teatru a lui Sartre " Les Mouches sau Files".
Un an mai târziu a fost pusă în scenă și a doua piesă " No exit".
 Alte piese cum ar fi:
- The Respectful Prostitute(1946)
- Dithy Hands(1948)
- The devil and the Good lord(1951)
- The Condemmend of Altona(1959)
Din biblioteca lui Sartre mai fac parte si alte carti cum ar fi: Caile Libertatii Vol 1 si 2,3, Varsta Intelepciunii, Aminarea, Cunoasterea in suflet, O prietenie Ciudata, Cuvintele. A mai scris si teatru: Mustele, Cu usile inchise, Marti fara ingropaciune etc.
Printre premiile NY Drama Critics Circle(1947)
Premiul Grand Novel(1950)
Premiul Omegna(1960)
Premiul Nobel literatura(1964)

" Lumea este oglinda libertății mele".
                                                                  Jean-Paul Sartre

Una dintre cele mai importante creații existențialiste ale lui Jean-Paul Sartre, Zidul(1939), este o colecție de 5 nuvele reprezentative pentru scrierile sale ulterioare.
Prima dintre ele, care dă și titlul volumului,descrie, pe fondul experientelor crude și, totodată, absurde prin care a trecut Sartre voluntar în Războiul Civil din Spania, ultimele clipe din viață ale unor prizoneri condamnați la moarte, închiși în aceeași celulă.
Absurditatea naturii umane în lumea modernă, luptă pentru supraviețuire și pentru păstrarea libertății și demnității individuale jalonează un parcurs inițiatic în care aceste teme extreme de actuale sînt urmărite cu totală obiectivitate și, nu rareori, cu un profund dezgust.
Când am luat această carte în mână ma împins o curiozitate enormă să o citesc. Mi-a plăcut enorm de mult, pentru că ma ținut cu sufletul la gură să văd ce se întâmplă cu fiecare personaj din cele 5 nuvele.