31 mai 2014

“Munca mea nu este să fiu plăcut cu oamenii, munca mea este să-i fac mai buni în munca lor ”. Steve Jobs

Când am răsfoit paginile de internet, din  întâmplare am găsit acest articol care mi-a plăcut enorm de mult. Mă gîndeam dacă fac parte din această categorie sau care ar fi semnele ce ar identifica oameni inteligenţi. 

      Iată 10 semne care ar identifica oameni inteligenţi:
  1. Ei nu vorbesc mult. Motivul este simplu: ei ştiu că doar ascultând ce spun ceilalţi, pot deveni mai deştepţi.
  2. Ei cunosc o mulţime de lucruri diferite, care nu ţin doar de domeniul lor. Persoanele deştepte se hrănesc cu stimulentul de a fi interesaţi de ceea ce fac alţii.
  3. Ei combină serviciul, familia şi interesele persoanel cu uşurinţă. Ei nu obosesc niciodată să ţină aceste lucrui într-un echilibru. Jonglând cu aceste trei elemente, ei par 100% angajaţi în ceea ce fac, pe toate fronturile simultan. Totuşi, în spatele acestu scenari perfect, oamenii inteligenţi au scheme prertinente după care fac paşii potriviţi ca să fie siguri pe viaţa lor este perfect echilibrată.
  4. Ei se alimentează cu toată informaţia actuală. Nu tot timpul, dar destul de des urmăresc ce se întâmplă pe feed-ul reţelelor de socializare asigurându-se că nu au scăpat ceva important din vedere. Ei prind din mers trendurile globale şi reacţiile oamenilor la diferite evenimente.
  5. Chiar şi atunci când treburile nu le merg atât de bine, ei nu vor rămâne cu zâmbetul pe buze. Persoanele intelingente nu pot fi debusolate de surprize neplăcute, pentru că ei au o gândire dezvoltată, care le generează o mulţime de soluţii alternative înainte ca scenariile negative să intre în joc.
  6. Chiar dacă cunoscu că sunt cele mai deştepte persoane din încăpere, nu-şi pierd tipul demonstrând asta. În schimb, ei vor privi acest lucru ca pe o provocare încercând să facă pe oricine altcineva la fel de intelingent.
  7. Dacă sunt liderii unui grup, ei vor face tot posibilul ca persoanele cu care colaborează să devină deştepte, mai sociabile şi mai populare decât ei, în colectivul dat. Pentru oameni inteligenţi, ceilalţii nu reprezintă o ameninţare. Ei ştiu că prezenţa cunoştiinţelor tot timpul constituie un avantaj. Iată de ce ei fac tot posibilul ca oamenii care-i înconjoară să devine mai deştepţi decât ei.
  8. Ei au talente ascunse, pe care nu le arată nimănui, până nu vine timpul potrivit. Ei nu simt nevoia să-şi arate toate talentele, pentru a demonstra cuiva că sunt mai buni decât ei.
  9. Ei pot avea, sau nu, o educaţie scumpă. Nu vei şti niciodată ce studii posedă, până când nu îi vei citi CV-ul.
  10. Ei niciodată, sub nici o formă, nu te vor face să te simţi o persoană stupidă, chiar dacă nu le este greu s-o facă. Ei au învăţat din experienţele anterioare, că luând pe cineva în derâdere, arată mai prost decât persoana în cauză.

30 mai 2014

O cititoare fidelă la Biblioteca Ştefan cel Mare

http://www.timpul.md/articol/%28foto%29-femeia-anunata-ca-disparuta-in-filmul-la-hanul-morii-a-aparut-in-biblioteca-tefan-cel-mare-59677.html

25 mai 2014

Sfaturi Cum se scrie un text....

Scrierea unui text este foarte important pentru un  scriitor, el trebuie să ştie anumite etape de redactarea unui text. Aceste etape le-am preluat dintr-o carte în timp ce o răsfoiam, mi s-a părut ceva interesant.

Redactarea unu text are următoarele etape:
  1. Planificare textului
  • Textul se planifică în scris, nu oral
  • Se aleg teme, idei, subiecte interesante, originale, pe care autorul le stăpâneşte bine şi despre care se poate informa suplimentar, care i se potrivesc şi în legătură cu care poate aduce elemente noi. Pentru aceasta, foarte utile se dovedesc tehnicile de descoperire:
- apelul la memorie, întocmind liste de idei, consultând ideile notate într-o agendă, elaborând reţele de idei sau scriind liber câteva minute;
- observaţia atentă, dublată de desene/scheme(care canalizează atenţia asupra detaliului) sau de speculaţii pe marginea legăturilor dintre elementele unei scheme;
 - citirea activă a unei bibliografii;
-conversaţia cu un interlocuitor sau cu propria persoană;
- mass-media;
- imaginaţia, literatura.
  • Temele generale se restrîng la subiecte precise, semnificative, în stare să capteze interesul cititorilor.
  • Prin ceea ce scrie şi prin modul cum scrie, autorul trebuie să îi ofere cititorului plăcerea lecturii.
2. Redactarea pe ciornă.
  • Textele se redactează întâi pe ciornă pentru ca autorul să poată lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte conţinutul  şi forma.
  • Deciziile trebuie să se bazeze pe analiza atentă a publicului pentru a scrie astfel încât textul să vină în întîmpinare aşteptărilor de lectură ale cititorilor potenţiali.
  • În funcţie de subiect şi de public, autorul decide asupra tonului şi a rolului  pe care şi-l asumă pentru a media relaţia publicului cu textul; el trebuie  să proiecteze în text o stare  de spirit pozitivă.
  • Orice text se scrie cu un scop. Pentru a formula scopul, autorul  propune ipoteze alternative, pe care le verifică, pentru a opri la una dintre ele, la cea mai bună.
  • Scopul trebuie definit cât mai repede, pentru a alege, în funcţie de acesta, tipul de text(narativ, descriptiv, expozitiv, argumentativ) şi pentru a da o configuraţie particulară relaţiei  autor- cititor- text.
  • Planul textului se face ordonând, grupând, ierarhizând, eliminând, adăugând, modificând. Logica ideilor şi succesiunea paragrafelor trebuie să fie în permanenţă ţinute sub control. Pentru clarificare, se poate recurge la sistemul numerotării paragrafelor.
  • Majoritatea textelor se deschid cu o teză: o propoziţie sau un paragraf care exprimă sintetic ideea textului şi spre care converg elementele acestuia.
  • A schiţa conţinutul pe ciornă reflecţie şi decizie, oferind avantajul pătrunderii în profunzimea gândirii,aşa cum numai scrisul o permite.
3. Revizia
  • Este o etapă absolut necesară în redactarea oricărui  text. Este momentul în care autorul  trece la ipostaza de "scriitor" în cea de cititor; din nou punct de observare, textul se vede astfel....
  •  Cu obiectivitate şi spirit critic, se evaluează textul sub aspectul concepţiei globale(în funcţie  de subiect, public, scop) şi sub aspectul formei (claritate, corectitudine etc.).
  •  Pentru o revizie efiecientă, textul se citeşte  în două etape: întâi se face o lectură  rapidă pentru "a vedea" ansamblul, apoi  se face o lectură aprofundată, pentru a observa  detaliile.
  • În etapa de revizie se fac operaţii precum: introducerea de idei şi pasaje noi, eliminarea unor proţiuni  de text, eventual reintroducerea lor, modificarea unor porţiuni de text, eventual reintroducerea lor, modificarea ordinii unor paragrafe, părţi etc., cizilarea frazelor prin înlocuirea unor cuvinte, scurtate, dezvoltare, înlocuire, corectarea unor greşeil de neatenţie şi grabă, verificarea unor informaţii de care autorul  nu este sigur(citate, nume proprii, date trimiteri bibliografice, ortografia unor cuvinte etc.).
  • Modificările făcute în diverse puncte ale textului trebuie corelate.
  • Revizia este etapa în care autorul alege dintre mai multe variante posibile.
4. Forma Finală
  • Indiferent dacă este scris de mână, bătut la maşină sau procesat pe calculator, textul trebuie să aibă un aspect îngrijit.
  • Modul în care este prezentat textul influenţează receptarea lui de către cititori. Un text bine aşezat în pagină conferă claritate ideilor, îi face pe cititori să-l înţeleagă mai uşor şi să-şi fixeze în minte aspectele esenţiale.
5. Confruntarea textului cu cititorii
  • Orice text există prin cititorii săi.
  • Autorul trebuie să ştie să profite  de pe urma  dialogului cu cititorii: îşi poate  întări convingerile, îşi poate corecta percepţiile, îşi poate schimba ideile; toate acestea sunt în avantajul  lui.
  • Există anumite reguli ale dialogului civilizat, care îl privesc atât pe autor, cât şi pe cititor. Autorul trebuie să aibă o atitudine pozitivă faţă de critici, să nu le perceapă ca pe o agresiune. Cititorul  trebuie să facă o lectură atentă şi onestă a textului, precum  şi un comentariu la obiect, în termeni civilizaţi.
  • Autorii şi cititorii care nu ştiau  să discute pe marginea textelor îşi pierd credibilitatea
La acest subiect, am să mai scriu dacă găsesc ceva interesant.

20 mai 2014

30 Senzaţii care aduc plăcere...

video

O prietenă  mi-a recomandat să privesc un video despre 30 de senzaţii chinestezice care aduc plăcere.
M-a făcut curioasă să privesc şi să-mi fac şi eu o listă de senzaţii care îmi plac şi care mă reprezintă ca om.

- să sar cu paraşuta;

- să sărut;

- o îmbrăţişare caldă de la persoanele dragi;

- să mă dau în leagăn;

- să mă plimb cu bicicleta;

- să înot;

-să merg cu picioarele goale prin iarbă  şi pe plajă;

- să simt mirosul de iarbă cosită şi flori de câmp;

-să simt cum vântul se joacă cu părul meu ;

- să nimeresc într-o ploaie de vară caldă;

-  să simt căldură soarelui;

- să mă joc cu animalele;

- să respir aer curat după ce plouă;


- să muşc din fructul suculent;


- să mă urc pe muntele Everest;


-să ascult ciripitul  păsărilor;


- să văd asfinţitul şi răsăritul soarelui;


- când ai o carte interesantă şi nu poţi să o laşi din mână;


- să văd cerul înstelat noaptea;


- să simţi cum îţi zboară fluturi prin stomac;


- să ţii ghetara pentru prima oară în mână şi să vrei să cânţi la ea;

- sa-mi fac niste tatuaje pe spate si pe mana dreapta;

Lista mea poate continua la nesfîrşit :) Dar care sunt senzaţiile care vă aducă vouă plăcere?



Prezantarea Cenaclului Ghemul la Teleradio Moldova

Azi, am prezentat  la  Teleradio Moldova un Eveniment cultural "Cenaclul Ghemul" ce are loc în fiecare duminica la Biblioteca Ştefan cel Mare.

Cenaclul Ghemul la Biblioteca Ştefan cel Mare

În această duminică, la Biblioteca Ştefan cel Mare, în cadrul Cenaclului Ghemul s-a citit poezia autoarei de etnie tătară, Lilya Gazizova din volumul de versuri "Oameni de Februarie". A fost tradusă de Leo Butnaru, este o carte excepţională, ieşită la lumina tiparului anul acesta(2014) la Editura Timpul din Iaşi (România).
Pe data de 15-18 mai, la Chişinău a avut loc Festivalul Internaţional Primăvara Europeană a Poeţilor 2014,  Ediţia a IV-a. În cadrul Festivalului a fost invitaţi scriitori din Olanda, Slovacia, Ungaria, Ucraina, România, Cernăuţi, Rusia, Tatarstan, Republica Moldova.
Cu această ocazie, cei prezenţi la Cenaclul au citit câte o poezie preferată din volumul 'Oameni de Februarie". Am făcut cunoştinţă cu poeziile autoarei.

Lilya Gazizova s-a născut în oraşul Kazan( Republica Tatarstan din Federaţia Rusă într-o familie de intelectuali.
A editat câteva cărţi de versuri, prima dintre ele, “Perla neagră”, apărând la începutul anilor ‘90 cu o prefaţă semnată de A.I.Ţvetaeva, sora marii poetese Marina Ţvetaeva. În 2012, cartea de versuri “Kanafer” a apărut în limba poloneză, iar în 2013 volumul de poezie “Oamenii de februarie” a văzut lumina la editura Voimega din Moscova. 
Este cunoscută şi ca traducatoare a poeziei tătare în limba rusă. A alcătuit mai multe antologii ale poeţilor din Tatarstan. Selecţii din versurile sale i-au fost traduse în limbile engleză, germană, poloneză, sârbă, macedoneană, turcă, armeană, română, lituaniană, ucraineană. 

13 mai 2014

Recenzie de carte: Tadeus Dolega- Mostowicz "Vraciu şi Profesorul Wilczur."

Am început să citesc  o operă remarcabilă a polonezului Tadeus Dolega- Mostowicz "Vraciu şi Profesorul Wilczur." Nu mă aşteptam să fie aşa de interesantă cartea. O citesc fără să mă opresc, aştept cu mare nerăbdare să văd cu ce se va sfârşi. Mi-a recomandat-o cineva o prietenă dragă mie.
Lupta pentru bine şi rău, contradicţia între realitatea şi imaginaţie, între posibilităţi şi aspiraţii, care au dominat de la început arta, ca şi raportul dintre receptor şi obiectul artistic, au  îndemnat mereu cititorul  să caute în literatură viaţa, să-şi proiecteze propria existenţă în opera literară. Atâta vreme cât nu avem de-a face cu maculatura, acţiunea tranzitivă a literaturii de masă poate fi benefică. Ea îmbogăţeşte spiritual cititorul, sporeşte sensibilitatea omului faţă de valorile  etice şi estetice ale existenţei.
Din acest punct de vedere romanele lui Tadeusz- Dolega -Mostowicz reprezintă o sursă inepuizabilă de reflecţii, cel puţin atâta vreme cât arivismul, carierismul  şi egoismul  vor mai naşte drame sociale şi morale.
Aproape toate personajele lui Tadeuz Dolega-Mostowicz îşi încep viaţa sub semnul satisfacerii nevoilor materiale, al luptei  pentru un statut social cât mai avantajos. Goana după ban, după înavuţire ucide însă sentimentele, dezumanizează. La începutul carierei sale Rafael  Wilczur luptă şi el pentru post,  "pentru cabinet, pentru pacienţi boagaţi' . 
Aşa procedează şi mai tinerii doctori:  Jerzy Dobraniecki şi Jan Kolski. Când setea de învăţuire este întreţinută şi de parteneră, viciul  devine devorator.
Doctorul Dobraniecki şi Jan Kolski se foloseşte de cele mai josnice mijloace şi nu ezită să provoace moartea unui pacient pentru a-l compromite pe Wilczur, ca să-i ia locul. Nina Dobraniecka, frumoasă, fascinantă în societate, se află pe treapta cea mai de jos a moralităţii. În acest univers bogăţia nu serveşte  omului, ci "înăbuşă totul şi-l pune pe om să-i slujească ei." Pînă şi candida Marysia, alături de Leszek Czynski, începe să gândească prin prisma banilor care i-ar putea asigura activului profesor o viaţă liniştită.  Din această perspectivă drama lui Rafal Wilczur nu este urmarea amneziei care îl aruncă într-o existenţă vegetativă, îl transformă dintr-un chirurg într-un vraci de ţară, ci a unui complex de concepţii şi determinări în care sentimentul iubirii este redus la luxul pe care bărbatul îl poate oferi femeii. De aceea el nici nu se întreabă dacă Beata poate fi fericită alături de un bărbat cu şaptesprezece ani mai în vârstă decât ea. Lui Wilczur i-au trebuit treisprezece ani de suferinţă, de expiere, pentru a putea înţelege că un asemenea mariaj  nu putea fi viabil şi pentru a evita altul,  şi mai nepotrivit, de astă dată cu Lucia Kanska, altruistă până la sacrificiul de sine, dar cu peste treizeci de ani mai tînăra decît el.
Numai  experienţa de viaţă, în care locul central îl ocupă suferinţa, element purificator, este capabilă să desăvârşească personalitatea umană.
Wilczur se transformă când ajunge la antipodul existenţei sale anterioare, Kolski după ce trăieşte dezamăgirile unei aventuri erotice cu Nina Dobraniecka, doctorul Jerzy Dobraniecki abia când este salvat de la moarte de cel care i-a distrus pentru a-şi asigura o viaţă plină de lux.
Universul construit de scriitorul polonez rămâne dominat de personalitatea statuară a profesorului Rafal Wilczur, ridicată parcă de suferinţele  tuturor semenilor săi. Wilczur nu este un model abstract, ci sinteza unor valori umane, rezultată dintr-o pătrunzătoare şi fină investigaţie în cele mai diferite sfere ale potenţialului uman, un personaj care pledează pentru echilibrul dintre raţiune şi sentimente.
Succesul de care se bucură până astăzi proza lui Tadeus Dolega Mostowicz(1898-1 930) se datorează talentului scriitorului polonez de a fi ştiut să-şi construiască romanele, a căror acţiune curge vioi, este ruptă din viaţă, pasionantă, bogat pigmentată cu elemente sentimentale şi de moravuri. Odată accentul deplasat spre dinamica acţiunii, personajele se individualizează, iar analiza psihologică lapidară, descrierile succinte sînt subordonate stabilirii unui contact rapid cu cititorul. Vraciul alias profesorul Wilczur, nu este un ideal, un model abstract, ci sinteza unor valori  umane, rezultată dintr-o pătrunzătoare şi fină investigaţie cele mai diverse sfere ale potenţialului uman, un simbol care pledează pentru echilibrul dintre raţiune şi sentiment.
" Tu trăieşti  pentru alţii, alţii pentru ei  înşişi, numai  eu nu ştiu  pentru cine şi pentru  ce trăiesc..."