31 decembrie 2015

Anunţ important: Sunt în căutare unui mentor al scrisului!!

Vreau să dau un anunţ pentru toţii scriitori, poeţii, dramaturgi care scriu. Sunt în cautarea unui mentor al scrisului. Am făcut o pauză pentru a căuta un mentor al scrisului.
Dacă ve-ţi citi acest anunţ o să râdeţi de mine, Ce-i cu nebuna asta! Şi nu glumesc şi nu sunt nebună, chiar am nevoie de un mentor, un profesor bun. Să mă ajute să-mi găsesc stilul scrisului,  să mi sugereze cei e bine şi cei nu-i bine, şi să devin un scriitor cel mai bun. Am un vis pe care vreau să-l îndeplinesc, să Iau Premiul Nobel pentru Literatură. Să devin un scriitor  bun care să lase ceva în urma mea, nu pentru faimă sau pentru a-mi gâdili orgoliu. Ci pentru a lăsa ceva bun şi de calitate generaţiilor care vin şi care vor veni din urma noastră.
Doresc un mentor care să mă pună la treabă, să mă certe de câte ori greşesc sau  când scriu prostii, să mi se deie sfaturi sau să mă înjure, din când în când.
Cine vede ceva  în mine, cu un potenţial mare, ştie unde să mă caute. Eu voi fi bucuroasă să învăţ ceva de el şi el de la mine, să ne ajutăm reciproc. Pentru mine nu contează vârsta, sexul, religia, culoarea sau naţionalitatea.

29 noiembrie 2015

Recenzie de carte: The Woman in White by Collins Wilkie

At the moment, I am reading " The Woman in White" by Collins Wilkie. The  Woman in White is mystery and sensation novel. The story is sometimes considered an early example of detective fiction with the hero, Walter Hartright, employing many of the  sleuthing techniques of later private detectives.
The novel was extremely successful commercially, but contemporary critics were generally hostile. Modern critics and readers regrad it as Collins best novel:  a view with which Collins concured, as it is the only once of his novels named in his chosen eitaph: " Author of the Woman in White and other works of fiction".
 The novel is about Walter Hartright, a young art teacher, directs a mysterious and distressed woman dressed entirely in white; but later learns that she has escaped from an sylum. Soon afterward, he travels to Limmeridge House in Cumberland, having been hired as a drawing master on the recommendation of his  of his friend, Pesca, an Italian language master. The Limmeridge household comprises the invalid Frederick Fairlie, and Walter's students: Laura Fairlie, Mr. Fairlie's niece, and Marian Halcombe, her devoted half-sister.
Walter realises that Laura bears an astonishing resemblance to the woman in white, who is known to the household by the name of Anne Catherick: a mentally disabled child who formerly lived near Limmeridge, and was devoted to Laura's mother, who first dressed her in white.
Over the next few months, Walter and Laura fal in Love, and Marian advises Walter to leave Limmeridge. Anne later sends a letter to Laura, warning her agains he betrothed, Sir Percival Glyde, Baronet; and Walter, upon conversation with Anne, becomes convinced that Glyde originally placed Anne in the aylum.
Depised the misgivings of the family lawyer over the financial termns of the marriage settlement, Laura and Glyde marry in December 1849 and travel to Italy for six months.
Collins, Wilkie an English author, was one of the most successsful writers of detective fiction in the 1800'.s  The woman in white (1860) and  The Moonstone(1868) rank as his best and most  popular novels. 

I recommend you read this book, you will discover a world of passion, intrigue and maturity of the characters in the book.

8 septembrie 2015

Un început de povestire..... proces de lucru

" Ea ştergea oglinda cu mînecă hainei ca să se vadă în ea. Oglinda veche de peste 100 de ani, lasată  şi uitată acolo, avea istoria ei.   Ea se uită în oglindă şi nu-i place ce vede. Se gândi poate ar trebui să-şi schimbe culoare părului, să se tundă, să-şi facă operaţie estetică, să-şi pună botex, să slăbească, şi multe gânduri la aspectul ei fizic. Aceste gânduri  îi veni în minte, dar nu se gândi la starea ei sufletească sau la ce simte cu adevărat, sau la ce o frământă cel mai tare pe ea. O doare sufletul sau nu o doare, ea nu simte asta, dar nici nu o preocupă cel mai mult. Pe ea mai mult o preocupă înfăţişarea ei fizică, credea că asta o va face să se simtă bine. Oglinda îi arată ceea ce vrea să vadă ea.
 Vroia să schimbe ceva, dar nu ştia ce, dar nu-i plăcea ce vede în oglindă.
Părul nu era strălucitor, nearanjat, faţă neîngrejită, avea riduri în jurul ochilor, faţa plină de puncte negre şi coşuri. Sprâncenele necurăţate, avea mustăţi care o deranjau,şi când se uită în oglindă se speria de propria persoană. Nu se suportase, vroia să-şi mutileze toată faţă. Când se uită în oglindă, se simţea obosită de ea însăşi. Nu ştia cei cu ea. Nu se mai iubea, nu se mai respecta. Intră într-un soi de depresie şi anxietate care nu putea să iasă. Visa tot felul de ciudăţenii, ce se trezi brusc din somn, sau visa cum cobora scările,  visa apă murdară, sau că se plimba prin camere, dintr-o cameră în altă. Nu se suporta când se uita în oglindă. Era nemulţumită de ea, de ce facea, de ce vedea, de cum vorbeşte, cum se comportă cu ea şi cu ceilalţi în jurul ei. Mereu închisă în ea. Nu ştia cum să iasă, îi era greu să iasă. Era singură în sufletul ei. Se simţea bine în singurătatea ei, dar de fapt se săturaseră de ea şi de singurătate. Avea un vis, vroia să fie iubită şi să iubească, vroia să înconjurată de căldură. În loc să fie susţinută, să o înţeleagă cei din jur, mai mereu o criticau, o certau, o huiduiau, stigau spunându-i tot felul de înjuri, oameni de pe stradă, când ieşea în oraş. sau o criticau prieteni şi colegii de serviciu, sau o ignorau oameni dragi şi cei de care cândva au iubito. Ea tăcea şi înghitea totul, dar cel mai tare lucru, ea se resemna cu asta nu făcea nimic, nu zicea nimic.
Cei din jur  nu înţelegea prin ce trece ea, ce simte ea. O durerea... Dar nici ea nu vroia să se apropie de alţi.
Se apropria de cei care o susţineau sau o încuraja, sau de cei care era în aşa situaţie ca şi ea, pentru că ştia că mai sunt oameni ca ea. Vedea aura lor, pentru că îşi dădu seamă de aura fiecăruia pe care o are.Simţea asta. Dar de fapt avea un dar de care ştia, dar nu îi păsa de darul său. Avea darul de-a prezice viitorul, de-a vedea sufletele morţilor. Ascundea acest dar, pentru a nu fi batjocurită şi pentru a nu fi luată în derâdere. Se simţea bine că nu ştie nimeni de darul său, dar se simţea bine că nu e singură în aşa situaţie.
Se uita în oglinda şi tăcea  nu putea să facă nimic , dar nici să scoată un cuvânt. Tot în această stare se afundă şi mai tare. Tot cobora pe scările către întuneric.
Oglinda îi arăta  un alt vis care o macină şi mai tare, căuta răspunsul dar nu îl găsi. Sper că oglinda îi va da răspuns la întrebările pe care le caută de mult. Odată visă că alerga printr-un colidor lung şi întunecos, iar după ea alerga un câine  alerga după ea, şi care vroia să o muşte de picior.
Dar în faţa ea a văzut o lumină sau o ieşire către lumină. Caută o ieşire din situţie în care se află. Vroia să ajungă la lumină.
Se uita în oglindă şi nu vedea nimic, decât umbra care nu prevedea nimic bun. O umbră carea tăcea şi nu zicea nimic. Numai gânduri în jurul ei pluteau, şi sufletele celor adormiţi care vineau la ea.
Că nu ştia, cei cu ea. Vroia să-şi schimbe viaţa, dar nu ştia cum. O durea şi o măcina aşa de tare sufletul, că nu ştia cei cu ea. Simţea  şi credea că numai unul Dumnezeu, şi scrisul  o poate salva de stările  pe care le avea, şi iubirea faţă de Dumnezeu va scăpa de întunecimea din sufletul ei.



Un început de povestire pe care vreau să o continuu, nu am găsit nici titlul

14 august 2015

List of books read by me on the way and to come to my readings


Lista cărţilor citite de mine pe parcurs şi cele care vor urma să fie citite de mine.



  1. Arca lui Noe, Ulise & co. - 7 incursiuni celebre în misterele marelui ocean. Editura: Cotidianul Universul, Bucureşti, 2008;
  2. Lev Tolstoi - Război şi Pace( 4 volume), Editura Univers, Bucureşti 1971;
  3. Lev Tolstoi - Ana Karenina ( 2 volume), Editura Adevărul, Bucureşti 2009;
  4. Nikolai Gogol - Suflete moarte, Mantaua, Taras Bulba, Vii, Editura Polirom, Bucureşti 2008;
  5. Mihail Bulgalcov - Maestrul şi Margarita, Editura Polirom, Bucureşti 2009;
  6. Alexandr Puşkin - Dubrovski, 1971;
  7. Feodor Dostoievski - Crimă şi Pedeapsă, Fraţii Karamazov, Idiotul, Adolescentul, Jucătorul, Însemnări din Subterană, Eternul soţ, Dublul, Oameni sărmani, Amintiri din Casa Morţi, Editura Adevărul, Bucureşti 2009;
  8. Richard Bach - Pescăruşul Jonathan Livingstone, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008;
  9. Kobo Abe - Femeia nisipurilor, Editura Polirom, Bucureşti 2004;
  10. Inamici Publice Memorii, Jurnale, Corespondenţă, Filosofie de autori Michael Houellebecq şi Bernard- Henri Levy, Editura Polirom, Bucureşti 2009;
  11. Madame Bovary de Gustave Flaubert, Editura Adevărul, Bucureşti 2009;
  12. Jack Kerouac şi William S. Burroughs - Şi Hipopotanii au fiert în bazinul  lor, Polirom 2009, Proza XX, Bucureşti;
  13. John Fante - Ask the Dust, Editura Humanitas, Bucureşti 2006;
  14. Witold Gombrowicz- Jurnal, Editura Univers, Bucureşti 1998;
  15. Jean -Paul Sartre -Zidul, Biblioteca Rao, Bucureşti 2005;
  16. Franz Kafka- Pagini din Jurnal şi Corespondenţă,Editura Univers, Bucureşti 1984;
  17. Giovanni Papini - Un om fără sfârşit, Editura Polirom, Bucureşti 2011;
  18. Tadeus Dolega-Mostowicz- Vraciu şi Profesorul Wilczur, Editura Universul, Bucureşti 1986;
  19. Corespondenţă inedită de Mihai Eminescu - Veronica Micle, Dulcea Doamnă/Eminul meu iubit, de la Editura Polirom, Iaşi 2000;
  20. W. Somerset Maugham- Valul Pictat, Editura Polirom, Bucureşti 2011;
  21. Anne Frank- The diary of a young girl. Bantam Books New York 1993;
  22. Oscar Wilde - Potretul lui Dorian Gray, Editura Cartier, Chişinău 2012;
  23. Jane Austen -Pride and Prejudice, Pengun Popular Classics, 1994;
  24. Jane Austen - Sense and Sensibility, Penguin Popular Classics, 1994;
  25.  E.L. James - Fitfy Shades of Grey( Vol. 1), Vintage Book, New York, 2;
  26. Paulo Coelho - Alchimistul, Editura Humanitas, Bucureşti,  2011;
  27. Paulo Coelho - Vrăjitoarea din Poertobello, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011;
  28. Paulo Coelho - Veronica se hotărăşte să moară, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011;
  29. Stendahal - Mînăstire din Parma( Vol 1,2,3), Roşu şi Negru, Editura Universul, Bucureşti 1990;
  30. Herta Muller -Leagănul Respiraţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010;
  31. Henry Miller - Tropicul Cancerului, Editura Universul, Bucureşti, 2007;
  32. Marchizul de Sade - Cele 120 zile ale Sadomei, Editura Adevărul, Bucureşti 2011;
  33. Victor Hugo - Mizerabilii( Vol. 1 şi 2), Editura Art, Bucureşti 2009;
  34. Victor Hugo- Cocoşatul de la Notre Dame, Editura Adevărul, Bucureşti 2009;
  35. Dino Buzzati- Deşertul Tătarilor, Editura Polirom, Bucureşti 2002;
  36. Dino Buzzati- Monstrul Colombre şi alte cincizeci de povestiri, Editura Polirom, Bucureşti 2005;
  37. Alexandru Dumas - Contele de Monte de Christo( Vol. 1 şi 2), Editura Adevărul, Bucureşti 2009;
  38. Alexandru Dumas -Cele trei muşchetari( Vol 1 şi 2 şi 3), Editura Adevărul, Bucureşti 2009;
  39. Alexandru Dumas -Man in the Iron Mask Muscat Oman 2014;
  40. Stephen King - O mână de oase, Editura Aquiala, Bucureşti 2004;
  41. Vladimir Nabokov - Lolita, Editura Polirom, Bucureşti 2011;
  42. Daniel Defoe - Moll Flanders, Remarks on Books 2012;
  43. Jules Verne - Around the World in Eighty Days, Penguin Classics, 2009;
  44. Chuck Palhniuc - Fight Club, Editura Polirom, Bucureşti 2004;
  45. Haruki Murakami - La sud de graniţă, la vest de soare, Editura Polirom, Bucureşti 1992;
  46. Haruki Murakami - La căpat lumii şi în ţară aspră a minunilor, Editurilor Polirom, Bucureşti 2000;
  47. Haruki Murakami - Kafka pe malul mării, Editura Polirom, Bucureşti 2002;
  48. Haruki Murakami- În căutarea oii fantastice, Editura Polirom, Bucureşti 2006;
  49. Charles Dickens - A Christmas Carol, Christmas Stories, David Copperfield, Editura Penguin Populas Classics 1994;
  50. Woolf Virginia- Jurnalul unei scriitoare. Anii. Editura RAO, Bucureşti 2006;
  51. Dorin Spineanu -Iulia, Proză. Editura Polirom, Bucureşti 1998;
  52. Dorin Spineanu - Nataşa Blues, Polirom, Bucureşti, 1998;
  53. Dumitru Crudu - Un american la Chişinău, Editura Casa de Pariuri, Bucureşti 2013. Eşarfe în cer, Editura Cartier, Chişinău 2012;
  54. Bogdan Coşa - Poker. Editura Cartea Românescă, Bucureşti 2011;
  55. Chuck Palahniuk- Bântuiţi, Editura Polirom, Bucureşti 2009;
  56. Harriet Beecher Stowe's - Uncle Tom's Cabin 2009;
  57. Agatha Christe -Unsprezeci Negrii Mititei şi ABC;
 

Lista cărţilor care vor fi citite:

1.   Louisa Alcott's Little Women
2.  James Fenimore Cooper - The Last of the Mohicans, The Deerslayer.
3.  Herman Melville's - Moby-Dick
4.  Edgar Allan Poe - Gothic
5.  Lucian Blaga -Luntrea lui Caron, Editura Humanitas, Bucuresti 1990.
6.   Paul Goma - Jurnalul 2004, Editura Anamarol, Bucuresti 2007.
7.  Harper Lee - To Kill a Mockingbird, Editura Heinemann New Windmills 1960.
8. Vanity Fair -William Makepeace Thackeray, Penguin Popular Classics 1994
9. Jane Austen - Emma, Penguin Popular Classics 1994
10.Paul Coelho - Brida, Harper 2009;
11. Charlotte Bronte - The Professor, Wordsworth Classics 1999.
12.Thomas Hardy - Tess of the D' Urbervilles, Classic Library 2009;
13.Thomas Hardy - Far from the Madding Crowd, Penguin English Library.
14.Laurence Sterne Sterne – A Sentimental Journey and other Writings, Oxford Unersity Press;
15.Homer –The Odyssey, Oxford World’S Classics, Oxford Unversity Press;
16. Virgil – The Aeneid, Oxford University Press;
17.John Clare – Major Works including selections from The Shepherd’s Calendar,  Oxford University Press;
18.Ann Radcliff – A Sicillian Romance, Oxford University Press.
19.Travel Writing -1700-1830 An Anthology Edited by Elizabeth  A. Bohls and Ian Ducan,  Oxford University Press;
20.Early Modern – Women’s Writing An Anthology 1560-1700, edited by Paul Salzman,  Oxford University Press;
21.Bede –The Ecclesiastical - Historical of The English People, Oxford University Press;
22.Lord Byron – The Major Works including Don Juan and Childe Harold’s Pilgrimage;
23.Rudyard Kipling – Kim, Penguin Popular Classics;
24.George Eliot – The Mill on the floss, Penguin Popular Classics;
25.Herman Melville –Moby Dick, Usborne Classics Retold;
26.Sebastian Faulks – Engleby,Vintage Books;
27.John Grisham – Theodore Boone, Hodder;
28.John Grisham – Playing for Pizza, Century London;
29.Ernest Hemingway – By Line Selected Journalism, arrow books;
30.Ernest Hemingway –True at First Light, William Heinemann, London;


Lista continua....










16 iulie 2015

Recenzie de carte: David Copperfield by Charles Dickens

When I started reading the book David Copperfield by Charles Dickens, I saw the movie. The film told me just a part of life to maturity of the young David Copperfield, but the book seems more complex and detailed. Now I read the book, and I find it very exciting and full of twists and full of images that go into that mysterious world of the characters of Charles Dickens.
Charles Dickens is one of my favorite author of many other classical and contemporary authors. I have read so far, Great Expectactions and A Christmas Carol. 
With David Copperfield, Dickens temporarily lessened the role of social critticism to concentrate more on somiautobiography. The novel describes a young man's discovery of the realities of adult life. David's youth is clearly patterned after Dicken's youth.
David Copperfield relates the story of his life- transmuting many of the early experiences of his creator right from his birth to his attainment of settled maturity and successful authorship. On his  journey, David encounters a gallery of memorable characters, kind, cruel or grotesque: Mr. Micawber, Uriah Heep and Steerfoth are among the many who shape his development.
 By turns absorbingly, dramatic, ironic, and tender, the  novel brings into energetic life the society and preoccupations of the mid- Victorian world.
Dickens  is now considered one of the major figures in English literature, but his position was not always so high. His reputation declined between 1880 and 1940. 
Critics valued Dickens chiefly as an entertainer and, above all, as a creator of a huge gallery of comic, pleasant, and villainous characters. They recognized  him as a master creator pf plot and scene, and as a sharp-eyed observer of London life. But they considered his outlook simple and unrealistic. They believed ha lacked artistic taste and relied too much on broad comedy, dramatic effects, sentimentalit, and superfecial psychology.
However, since 1940, numerous books and essays have described Dickens as a writer of considerable depth and complexity. He has also been  praised as a sensitive and philolosophic observer of human struggles within social institutions. In this  sense, Dickens has been  associated with such authors as Herman Melville, Franz Kafka, and Fyodor Dostoevsky.
Recent criticism has demonstrated that Dickens can no longer be regarded only as an entertainer, though his ability to entertain in probably the major reason for his popularity.
Whatever his other claims to greatness maz be,  Dickens ranks as a superbly inventive comic artist. His Characters have been compared to those of Shakespeare in their variety, colour, energy, and life. Dickens was aware of human evil, but he never lost his perspective. His art was sustained by an  awareness and appreciation of the human comedy.

8 iunie 2015

Oman - În inima deşertului

O călătorie prin Oman m-a făcut să scriu despre aceste locuri minunate şi bogate în tradiţii cu o cultură diferită şi fascinantă, te faci să uiţi de unde vii. Omanul este ţara tămâiei, o naţiune de negustori care se află la marginea deşertului. Într-adevăr omanezii sunt un vechi popor de negustori, întreţinând relaţii comerciale încă din cele mai vechi timpuri cu ţări din Orientul Îndepărtat  şi din estul Africii.
Omanul este o ţară frumoasă şi magnifică care se află în inima deşertului. Cu deşerturi nisipoase, stânci golaşe şi neospitaliere, văi fertile şi coaste scăldate de valurile Oceanului Indian – aceasta este Sultunatul Oman, un ţinut misterios, aflat la marginea peninsulei Arabice. Când am văzut aceste ţinuturi magnifice m-am îndrăgostit de aceste locuri, de aceste ţinuturi magnifice, o altă lume ca în poveştile O mie şi una de nopţi”.
Oman ( Uman, cum se mai numeşte Sultanatul Oman) se află sud-vestul  Asiei, în peninsula Arabică, între golful  Oman şi Marea Arabiei. La est se învecinează cu Yemen, Emiratele Arabiei Unite şi Arabia  Saudita. Cea mai mare parte a Omanului este acoperită de podişuri şi de munţi. În nord se află un lanţ munţos, în sud-vest,  podişul  Zufar şi masivul  muntos  Jabal al-Qara. În partea centrală se află o câmpie întinsă, care se tranformă spre vest, în deşertul  Rub al- Chali. Clima în Oman este tropicală, aridă/uscată.
 Dacă nu ştiaţi că această ţară magnifică, până în anii 1970, ţara a fost  oarecum închisă pentru restul lumii. Dar acum îi putem  admira minunatele piesaje, forturile vechi şi, în primul  rând,  îi putem cunoaşte oamenii ospitalieri şi prietenoşi, cei mai mulţi fiind musulmani ibadiţi.
Totuşi putem  afla adevărul despre Oman vizitând forturile vechi, micile caravanseriauri cu firme arabeşti, pierdute prin sate, unde viaţa cotidiană nu s-a schimbat prea mult în ultimele secole şi, nu în ultimul rând, bazarurile aglomerate, care există aproape în fiecare orăşel.
Izolarea Omanului  de restul lumii şi teama  de diversitatea culturală şi religioasă a nou-veniţilor au împiediecat dezvoltarea turismului în masă, în formă comercială. De aceea infrastructura turistică este slab dezvoltată( cu excepţia  celei  din oraşele mari). Totuşi, datorită acestui fapt, diversitatea naturală şi culturală Omanului se va pastra multă vreme de acum încolo.
Vechile sisteme de irigaţie aflaj, numeroasele forturi şi castele fortificate, deşertul arid şi vegetaţia bogată din sudul ţării, iată câteva din cele mai interesante lucruri pe care le puteţi vedea.
Şi partea ce mai interesantă  şi mai atractivă a Omanului este tradiţia şi cultura acestui loc minuntat. Omanul este  o enclavă a tradiţiei arabe. În Oman, în ciuda atitudinii deschise, tradiţia  învinge modernismul. Spre deosebire de alte ţări din peninsula Arabică, turismul a început să înflorească în Oman.  Omanul încă mai este o enclavă a culturii şi tradiţiei arabe din viaţa de zi cu zi, prezentată în bazarurile aglomerate, în străduţe înguste , în miciile porturi, în satele uitate de lume, în fastul  plin de strălucire.
Industria meşteşugărească din Oman a îmbogăţit semnificativ cultura arabă. Mari succese au fost înregistrate în domeniul construcţiilor navale, în timp cioplirea lemnului este o artă practicată în toată ţară. Aceste meşteşuguri care mizează pe stilizarea au introdus noi motive şi linii decorative uimitoarea în formele arhitecturale ridicate din lut, care sunt foarte variate.
 Meşteşugul argintarilor are o tradiţie  îndelungată în Oman. Timp de milenii, cei care lucrează în argint au produs opere cu adevărat frumoase, ca de exemplu, ceainice remarcabile, cafeterie şi, mai ales, vase pentru  tămîie. Şi cu toate că faimoasele pumnale curbate din argint numai sunt astăzi folosite ca arme, nu au pierdut nimic din importanţa lor ca simbol  al masculinităţii. Sunt adesea purtate la brâu în timpul ceremoniilor festive.
Ataşamentul de tradiţie se manifestă aici şi prin hainele purtate de omanezi. Atât în oraşe, cât şi în sate uitate de lume, bărbaţii poartă dishdasha albă( uneori bleu), lungă până în pământ. Dishdasha este o tunică fără guler şi manşete, cu tivul colorat şi cu broderii în jurul gâtului. Costumul este completat de hangerul /khanjar prin la centură şi de eşarfa care acoperă capul. Aceasta poate fi aranjată ca un turban sau ca o Kumma. 
În schimb, femeile poartă rochii lungi, largi tradiţionale, care le ascund formele, sau abaya, un veşmânt fără nicio o formă, largă, de culoare neagră. De multe dintre ele au început să nu-şi mai acopere faţa. 


Capitala Omanului, este Muscat, se află în partea de nord a ţării, în golful  Oman,( khalij Uman). Oraşul a fost înfiinţat în secolul al XIV-lea de către portughezi. În perioada 1508-1659, aceştia l-aun fortificat, transformându-l într-o bază navală comercială. Oraşul a început să se dezvolte abia la sfârşitul secolului al XX-lea, sub domnia sultanului actual, Qaboos bin Said al Said. În prezent are o populaţie de  700000 de locuitori. Este un oraş obşnuit, bine întreţinut şi, din păcate , lipsit de farmecul Orientului Mijlociu. Aceste lucru este, probabil, o consencinţă a faptului vechiul Muscat  nu mai există.  Actualul sultan a dărâmat casele din lut. În locul lor se ridică nişte construcţii albe ca zăpada, în stil tradiţional .. dar noi. Casele sunt frumoase de un alb imaculat, se păstrează tradiţia în arhitectura caselor.
Oraşul Muscat  se află pe coastă, înconjurat de stâncile golfului, care formează un port natural.  Facem o călătorie în trecut şi nu numai, este străjuit de două forturi gemene, construite în secolul al XVI-lea de către portughezi:Al Mirani, în parte  de vest a golfului, şi Al –Jalali, în partea de est. Între cele două forturi se află palatul sultanului, Al –Alam. În trecutul, fortul, fortificaţiile fortăreţei Al –
Muttrah şi turnurile de apărare au făcut ca golful  şi oraşul se fie imposibil  de cucerit. Oraşul este dominant de fortul  Al –Mirani. Înconjurat de ziduri cu o înalţime de câteva zeci de metri, aceasta a fost construit de porughezi în anul 1850, pe ruinele vechilor fortificaţii locale.
Zidurile sale impunătoare au o grosime de un metru, iar, dincolo de aceastea, se înalţă un turn cu o înlţime de 26 de metri. Aici se află un muzeu de mici dimensiuni, care adăposteşte o colecţie interesantă de arme de epocă: armuri, săbii arabe din secolul al XVII-lea, pistoale din secolele al XVII-lea şi al XIX-lea şi scuturi din piele din rinocer. Tot aici există şi o expoziţie de bijuterii din argint specifice tradiţiei arabe.

 Am pornit într-o călătorie prin Oman. Viaţa modernă în Oman este caracterizată de calm şi deschidere, ceea ce face din această unica destinaţie turistică excepţională pentru vizitatori care ştiu să apricieze un ritm de viaţă lentă.
Al-Batina este o câmpie aflată pe coastă, în golful Oman. Are o lungime de 270 km şi ajunge până la poalelor munţilor Al-Hajar al-Gharb şi Al-Jabal al- Akhdar. Se întinde între Khatma al Malaha spre nord, ajungând până în Ras al Hamra, în apropiere de Muscat. Acest loc este renumit pentru plajele sale şi pentru  coastele  acoperite de pâlcuri de palmieri. Totuşi, natura nu e singura comoară locului. În Al-Batina am putut afla mai multe despre cultura şi istoria Omanului. Aici se află fostele capitale ale ţării,  Ar-Rustak şi Sohar, numeroase castele şi fortăreţe, precum Ar-Rustak, Nakhl, Sohar, Al-Hazm, Jibrin, Barka şi Bait An-Naman. Acestea sunt un exemplu minunat de arhitectură defensivă. Regiunea este renumită şi pentru obiectele de artizanat. Aici sunt produse  frumoasele hangere omaneze, obiecte de ceramică, articole de piele şi o delicioasă halva. Călătoria noastră continuă mai departe de Al-Batina, ne îndreptăm către vechiul şi fosta capitală a Omanului, Sohar.
Călătoria pe coastă începe în Sohar, un oraş cu 100.000 de locuitori. Este reşedinţa modernă a sultanului, dar şi fosta capitală istorică a Omanului. Aici s-a născut şi renumitul personaj "Sindbad Marinarul" din "O mie şi una de nopţi". De-a lungul istoriei şi până în prezent, oraşul s-a dezvoltat datorită bogăţiilor solului şi a mării. În apropierea oraşului, se află zăcăminte bogate de cupru, care au început să fie exploatate încă de acum 5000 de ani. În prezent funcţionează doar trei mine. Celelalte monumente istorice şi pot fi vizate. Tot aici se află şi una dintre cele mai  mari rafinării din lume şi un port internaţional.
În zona această se află impunătoarea fortăreaţă, în care se află un muzeu deosebit de interesant. Masiva construcţie albă încojurată de ziduri impunătoare, a fost ridicată de portughezi în prima jumătate a secolului al XVI-lea. În muzeu deschis  aici în 1993 se află exponate unice, care prezintă istoria Soharului.
După călătoria din Sohar, continuăm călătoria spre Barka, unul dintre  cele mai vechi oraşe de pe coasta golfului Oman.
În trecut, oraşul făcea comerţ cu porturile  din Africa de Sud, India şi golful Persic, cunoscând o înflorire economică extraordinară, în special în timpul dinastiilor Al-Jariba şi Al-Bu Said. Fortul Bait-An- Naman este un vestigiu al celor vremuri. A fost construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea de imanul Saif ibn Sultan al-Jaber. La îndemnul  său, în jurul zidurilor fortăreţei  s-au plantat mi de cocotieri.
Situat în apropriere de coastă, fortul Barka este considerat unul dintre cele mai impunăatoare din Oman.  În interior, se află inscripţii cu numele lui Ahmad  ibn-Said, al-Bu  Said,  primul iman din dinastia Al-Bu Said, renumitul învingător al perşilor.
După ce am părăsit regiunea Al-Batina, ne-am îndreptat spre Qurazzat, un set de pescari aflat la sud-estul de Muscat. Piesajul seschimbă simţitor, vegetaţia abudentă fiind înlocuită de copacii noduroşi şi spinoşi ai zonei deşertice . În zare, se văd vârfurile întunecate şi sumbre ale munţilor. Stâncile ascuţite de pe coastă vă vor despărţite de apele de turcoaz şi de plajele care se întind pe mai mulţi kilometri.
Ultim punct al călătoriei în această seară de-a lungul coastei este Sur, aflat la 150 km de Muscat Linia şerpuită a coastei formează mici golfuleţe pitoreşti, cu apă turcoază. Atracţia acestui loc este, cu siguranţă, Bimmah Sinkhole, ( Casa Demonului) o depresiune carastică, legată de mare printr-un tunel inundat de apă.
 A doua zi ne vom duce  pe alt traseu interesant este Moscheea Al-Khor. Lângă fort, am putut admira moscheea Al-Khor, consturită de sultanul Qaboos bin Said Al Said. Renumita moschee a sultanului are un minaret tipic cu cupolă albastră.
În partea de est a golfului se află portul  geamăn, Al-Jalali, legat de continent doar printr-un pasj strâmt, cu scări înguste, aflat în apropierea portului. Acest fort impresionant este considerat unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură veche a oraşului Muscat. A fost restaurat sub îndrumarea sultanului Qaboos bin Said al Said şi găzduieşte adesea membri ai familiei regale, şefi  de stat sau demnitari ai altor ţări. Arhitectura fortului subliniază forţa acestuia. Zidurile impunătoare, groase, şi solide, cu creneluri dispuse regulat, pot fi  văzute la distanţă. Uşile masive, ţintate, permit accesul din curtea mare în nişte încăperi a căror destinnaţie este greu de identificat. Se presupune că într-una dintre acestea, lipsită de ferestre, erau ţinuţi întemniţaţii. Restul fortului are o structură extrem de complexă. În trecut, probabil că acest lucru făcea mai dificilă cucerire sa de către inamici. Şi în prezent,vizitatorii pot rătăci ore întregi prin labirintul de scări, camere şi turnuri.
În  încăperile aflate în turnul central al fortului s-a deschis  un muzeu. Colecţiile unice de aici prezintă istoria, arta şi cultura Omanului.
Palatul sultanului, Al–Alam, este o adevărată capodoperă a noii arhitecturi orientale, fiind  considierat cea mai fumoasă clădire din Muscat. A fost construită în anul 1972 de către sultanul Qaboos bin Said al Said. Am putut admira doar faţada exterioară a clădirii şi poarta impresionantă( Bab Al-Kabir) a palatului, deoarece accesul  în reşedinţa  sultanului este interzis.
Coloanele  înalte, arcadele , ornamentele aurii, albastre şi verzi, detaliile de fier forjat... toate acestea conferă palatuluiun aspect de basm, ireal.
Mi-ar place să vorbesc despre minunăţiile Omanului, de zonele în care am fost şi am rămas fascinată de frumuseţiie pe care le-am văzut. A fost o visare continuă, încă nu mă puteam trezi, din aceea visare. Omanul este o ţară în care nu ai vrea să pleci niciodată, şi sunt locuri în care ai vrea să mergi de mai multe ori în acele locuri şi să rămâi acolo.
Încă ceva interesant am descoperit cât am citit despre Oman că  i se mai spune şi „Ţara celor o mie de forturi”. Este şi normal, având în vedere că aproape în fiecare oraş din Oman există un fort. Cele mai multe dintre acestea au apărut în timpul dinastiei Al- Jariba, care a adomnit în Oman între secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Forturile, înconjurate de ziduri impunătoare, protejau oraşele şi satele din apropiere. Forturile, aveau provizii de apă şi de alimente, pentru a putea rezista în faţa unor asedii prelungite. În multe dintre aceste, existau tuneluri de câţiva kilometri, prin care se aduceau provizii şi hrană luptătorilor. Cele mai renumite forturi sunt Al-Jalali, Al-Mirani, Nakl, Ar-Rustak, Sohar, Nizwa, Bahla, Kurajjat, Al-Hellah, Al- Chandak, As- Suwaik, Barka, Bait An-Nuaman, Al-Hazm, Ibri, Bait Ar-Radaida, Al –Muntarib,  As- Sunasila, Bilad Sur, Ras al  Hadd, Mirbat, Sada şi Taka.
Primul loc pe care l-am vizitat, este la sud de Muscat se află oraşul Nizwa, tot o fostă capitală istorică a Omanului între secolele al VI-lea şi al VII-lea. Din Muscat, aici se poate ajunge pe un transeu care străbate lanţul muntos Al-Jabal al Akhadar. Piesajele întâlnite de-a lungul drumului  îţi taie practic răsuflarea. Pantele abrupte, cu stânci colţuroase, multicolore, sunt întrerupte de văi înguste ici şi colo, în acest peisaj arid, am putut vedea mici sate, agăţate parcă, pe pantele ameţitoare, mici moschei şi turme de capre care găsesc pe stânci..
La nord de Nizwa, se află Al-Hamra, este un astfel de sat. Uliţele sunt înguste, care şerpuiesc printre terasele stâncoase, alcătuiesc un labirint complicat cu scări, poteci şi chiar tuneluri. Acestea sunt străjuite de case înalte, construite din piatră şi lut. Satul s-a dezvoltat aici datorită unui pârâu care vin din munţi şi care asigură apa necesară pentru culturi şi pentru locuitori. Pe drum spre Nizwa, am trecut pe lângă,  Bid-bid un orăşel faimos pentru covoraşele din frunze de palmier şi pentru produsele ceramice, dar şi pentru fortul de aici. În prejurimi, am văzut aproape 40 de turnuri de apărare, care fac parte dintr-o centură de fortificaţii vastă. În spre sud, se află orăşelul Samail, umbrit decurmali, unde s-a născut Mazin ibn- Ghaduba, cel care a construit prima moschee din Oman. Din păcate, s-a păstrat doar fundaţia acesteia, moscheea fiind reconstruită de mai multe ori. În apropierea oraşului, se află Wadi Samail, una dintre cele mai mari văi din Oman.

În sfârşit, Nizwa. Oraşul se află într-o vale largă, umbrită de curmali. Aici se găsesc nenumărate, monumente istorice restaurate, oraşul fiind cel de-al doilea din Oman  în ceea ce priveşte importanţa turistică. Fără îndoială atracţia turiştilor va fi atrasă de numeroasele moschei. Moscheea Jama, cu minunata sa cupolă, Soal, Ash- Shawathinah, Ash- Sharia, Al-Alin, Ash- Sheikh.
Ne îndreptăm spre fort Nizwa. Fortul Nizwa a fost construit  la jumătatea secolului al XVII-lea,  în timpul sultanului-iman Bin –Saif Al-Jaber I. Acest fort este cel mai des vizitat de turişti. Stilul său ilustrează puterea pe care oraşul o avea în acele vremuri, fiind un bun exemplu de arhitectură militară omaneză.
Turnul circular are o înălţime de 35 de m şi un diametru de 45 m, fiind considerat cel mai înalt din ţările arabe. Fundaţiile sale masive ajung  până la 30 m adâncime. Intrarea în fort este păzită de două tunuri, din cele 24 care au fost cândva aici.  După ce am trecut de poartă, ne-am pierdut într-un labirint de scări, pasaje, coridoare şi săli. Alte patru turnuleţe apără vârful turnului. Pe unul dintre acestea este gravat numele sultanului  Bin- Saif Al-Jaber. În jurul  tunurilor se află  nişte ghiulele mâncate de rugină.
Dincolo de zidurile oraşului se află bazarul, care este mai mic decât renumit bazar din Muttrah.
Bazarul a fost restaurat şi amenajat, pierzându-şi oarecum farmecul oriental. Aici vânzătorii vă vor oferi hangere khanjar, bijuterii din argint, vase din alamă, articole din piele şi ceramică. Produsele alimentare se vând în hală acoperită. În apropierea de bazar se află un restaurant omanez tradiţional. Dacă veniţi prin zonele aceste pline de farmec puteţi să vă îndrostiţi şi să nu plecaţi. Aici puteţi să savuraţi cafeau condimentată, turnată dintr-un ibric de alamă într-o ceşcuţă de porţelan. Cei care beau cafea stau pe covoraşele de pe jos şi ronţăie curmale proaspete. O atmosferă cu adevărat orientală.
După ce am părăsit Nizwa, am mers spre vest, spre Bahli – oraşul  magiei negre. Unii localnicii cred vrăjile făcute aici le pot aduce ghinion oamenilor. În folclorul omanez,  "demonii de aici sunt vinovaţi pentru tot răul din lume". 
La 540 de km de Muscat, legiunea Al-Wusta este o zonă întinsă, deşertică, din centrul Omanului, mărginită la vest de deşertul Ar-Rub al- Khali. Până de curând, a fost locuită de triburile seminomade de beduini, care se ocupau cu creşterea caprelor şi a cămilelor, cu ţesutul şi realizarea de produse artizanale. În această zonă, până în prezent, aici mai trăiesc doar beduinii din tribul Harasis, în deplină armonie cu natura,  fiind o parte integrantă a acesteia. Dezvoltarea regiunii a atras investiţiile guvernamentale: s-au construit spitale, şcoli, fântâni arteziene, precum  şi drumul care leagă capitala Omanului, Muscat, de oraşul aflat în sud, Salalah. Aici se află cele mai multe sonde petroliere în funcţiune.
Dar cea mai importantă bogăţie a zonei Al- Wusta o reprezintă natura. Această zonă cu câmpii acoperite cu petriş, cu dune, cu vârfuri stâncoase şi ascuţite, cu peşteri şi cu apele azurii ale Mării Arabiei, este de fapt, o imensă rezervaţie naturală.
În zona centrală din Al-Wusta şi pe coasă se află multe peşteri. Din multe dintre acestea, precum Al-Raki, Al-Masak sau Qataar, ies izvoare, ale căror ape se adună în rezervoare de suprafaţă. Din păcate, apa lor nu este potabilă. Deosebit de interesante sunt grotele de pe malul mării, făcute de mâna omului.
Din partea cetrală a acestei zone ne-am îndreptat spre est, pentru ajunge în Al- Dukm, un oraş aflat pe malul Mării Arabiei. Pe drum se văd dunele de sare, câmpia Ashtaan, înconjurată pantele abrupte ale munţilor şi acoperită de acacii.
În regiunea Al-Dukm, coasta e un loc deosebit, o minunată oază, cu climă blândă şi cu plaje acoperite de diferite scoici multicolore. Şi piesajul este neobişnuit. Am văzut golfuri largi, nisipoase golfuleţe stâncoase şi o grămadă de stânci cu forme ciudate. Delfinii şi broaştele ţestoase înoată atât de aproape, încât le puteţi zări de aproape, încât le puteţi zări fără prea multe eforturi. Nisip fin, apă curată, vânt răcoritor şi sate de pescari aproape părăsite.

În sudul Omanului, se află Zufar(Dhofar), o regiune cu adevărat deosebită. Zonă de pe coastă este opusul  a tot ceea ce  am văzut până acum în Oman. Pământul este fertil, iar recoltele sunt bogate. Fertilitatea solului se datorează condiţiilor climatice deosebite. Deşi  Omanul este aproape lipsit de precipitaţii, în regiunea Salalah, timp de câteva luni pe an,  suflă musonul( Khareef), care aduce  ploaia. Preciipitaţiile schimbă complet piesajul- zonele deşertice, aride, se tranofrmă într-o oază acoperită de curmali şi cocotieri. Apare o vegetaţie tropicală abundentă, de pe stânci se scurge apa, iar râurile încep să irige păşunile.şi culturile din zonă.
Este cunoscut şi pentru tâmâia care creşte în această zonă producătoare de culturi de cereale, cartofi dulci, citrice. Încă din vechime, sultanatul Oman a fost renumit pentru producţia sa de tămâie, numită şi rişină de tămâie, deosibit de preţuită în Antichitate. Tămâia era transportată cu caravanele în porturi şi trimisă în Marea Mediterană, în Marea Roşie, în Mesopotania, India şi China. Tămâia sosită din ţările arabe era transportată de caravane în Petra, apoi în Gaza şi Damasc. Tămâia care trebuia să ajungă în Egipt era transportată prin Coptos spre Alexandria. Siturile arheologie Shisr(Ubar), Khor Rori (Sumhuram), Al-Balid şi Wadi Dawkah au fost punctele cheie pe Drumul Tămâii.
Pâmântul din Zufar nu e doar fertil, ci ascunde şi secrete. În 1992, în urma analizării unor fotografii făcute din satelit în partea de sud a Omanului, s-a constat că, în apropiere de Ubar, în nisipurile deşerturiui Ar Rub al Khali, se ascunde ruinele unui vechi oraş. Cercetările  au arătat că pereţii înalţi, coloanele impunătoare şi obiectele ceramice datau din anul 100 î. Hr.

Capitala Zufarului este Salalah, este unul dintre cele mai mari aşezări la 1040 km de Muscat. Faptul că e situat atât de departe de capitală nu înseamnă că este un oraş de provincie. Salalah este motropola tămâiei.
 Începuturile aşezării datează din anul 325 î.Hr., când în locul  actualului oraş Salalah se află vechiul Al-Balid. Oraşul a început să se înflorească de abia în secolul al X-lea, când reginea Al-Balid a fost ocupată de civilizaţia Manjawi, Al –Balid a devenit unul dintre cele mai importante oraşe arabe de pe aşa drum al Tămâii. Bodgăţia de atunci s-a datorat, în primul rând, comerţului cu răşina produsul de arbustul Boswellia  sacra şi arborele de smirnă pe care vechii egipteni începuseră s-o folosească cu 4000 de ani î. Hr. Tămâia era exportată aproape în întreaga lume cunoscută: China, India, Africa de Sud, Irak şi Europa.Vasele pleacau din portul  aflat în apropiere  în Sumhuram( în prezent Khor Roril), un oraş care a apărut cu cel puţin 3000 de ani î. Hr.
Astăzi, oraşul se hrăneşte încă din reputaţia sa, frumoasele vase pentru tămâie fiind obiectele cele mai vânate în souk.
Al-Balid nu este singurul sit arheologic din Salalah. Şi în Al-Mughsil am găsit  ruinele vechilor ziduri, morminte şi moschei. În Razzat, se află morminte preislamice, iar în At-Ain Hamran, ruinele vechiului fort. Însă ceea ce-i atrage în Salalah pe mulţi turişti, în special pe musulmani, sunt mormintele profeţilor. Ar trebui vizitaţi măcar unul dintre ele,  de exemplu cel  aflat dauspra oraşului., în Jabbal Qara. Descris în Coran ca fiind mormântul profetului Azub(Iov, în Biblie), aceasta se află într-o clădire micuţă, cu copolă.
Salalah nu adăposteşte doar vestigii ale clădirilor istorice. Piesajele  frumoase, plajele întinse din Khandaq, Qurum, Dahariz şi Al-Mughsil, dar şi izvoarele Razzat, Sahnout, Hamran şi Yarziz atrag aici o mulţime de turişti dornici de linişte. Vestigii ale Antichităţii am putut vedea în oraşul Taqah, aflat la est de Salalah.
După un tur atât de solicitant al oraşelor, am putut să ne întoarcem în sânul naturii. Plajele nisipoase, piesajele pitoreşti ale Wadi Darbat şi Wadi Althum, izvoarele, peşterile, golfurile, păsările.... Sunt prea multe lucruri frumoase care vă aşteaptă pe coastă pentru a le putea enumera pe toate. Unul dintre acestea este Khaur Suli, din apropiere de Taqah, într-un golf. Aici diversitatea faunei şi a florei este uimitoare.
Ultima zi ne îndreptăm spre Musandam este cea mai nordică regiune din Oman, separată derestul ţării de teritoriul Emiratelor Arabe Unite. Promontoriul stâncos al peninsulei se învecinează cu strâmtoarea Ormuz(Madik Hurmuz), unul dintre cele mai frumoase trasee maritime din lume. Mulţi sunt de părere că peninsula Musandam este unul dintre cele mai frumoase şi sălbatice locuri din lume. Defileurile adânci, numeroasele văi şi marea de turcoaz ascund o floră şo o faună extrem de bogate  şi de diversificate  În ceea ce priveşte piesajul, aceasta seamănă cu.. Scandinavia, golfurile sale lungi aducând foarte mult cu nişte fiorduri. De aceea, regiunii Musandam i se mai spune şi „Norvegiei Arabiei.”
Călătoria noastră începe în Khasab, cel mai important oraş al regiunii. Aici nu există prea multe atracţii. Străzi cu mănunchiuri suspendate de cabluri electrice şi de telefonie,, un centru micuţ, umbrit de palmieri, şi un bazar tradiţional în care se găsesc de toate: vase, ţesături, articole din ceramică. Am vitzitat şi fortul  din secolul al XVII-lea, înconjurat de ziduri.
Adevăratele atracţii ne aşteaptă însă în afara oraşului. Acestea sunt fiordurile cu apă limpede, unde se zbenguie delfini, precum şi lanţul mntos Al-Hajar al Gharb, locul ideal pentru un safari montan.
În partea centrală a peninuslei se află cel mai înalt vârf din această zonă, Jebel al-Harim(2087 m).
În vârf se poate ajunge pe drumul şerpuit, străjuit de stânci. Urmând acest traseu, am putut trece peste o vale, de o câmpie micuţă, de câteva sate de munte, răspândite de pante. De pe platforma de belevedere aflată înainte de a anjunge în vârf, am putut vedea parte de o minunată panoramă a peninsulei.
Aici se termină călătoria mea prin Oman, am văzut multe locuri frumoase şi interesante. Vă recomand să vizitaţi Omanul şi locurile pe care vi le-am descris, aveţi ce vedea, şi puteţi să rămâneţi cu impresii şi cu amintire frumoasă şi plăcută. 

31 mai 2015

Recenzie de carte : Anne Frank -The diary of a young girl


Today, I finished read an intersting book, Anne Frank "The diary of a young girl". This is a remarkable book. Written  by a young  girl and the young  are not afraid  of telling  the truth it's one of the wisest and most moving  commentaries on war and its impact on human beings that I have ever read. Anne Frank's account of the changes wrought upon eight people hiding out from the Nazis for two years during the occupation of Holland, living in constant fear and isolation, imprisoned not only by the terrible outward circumstances of war but inwardly by themselves, made me intimately and shockingly aware of war's greatest evil the degradation of the human  spirit.

Anne Frank's diary ends here. It's a work utterly complete in tself, and its eloquence requires no further comment. But the experiences Anne described become perhaps even more meaningful when seen in their imediate historical context. It's the purpose of this brief afterword to provide at least the outlines of that context and to bring Anne's own story to its conclusion.
Discovered in the attic in which she spent the last years of her life. Anne Frank's remarkable diary has since become  a world classic a powerful  reminder of the horros of war and an eloquent testament to the human spirit.
In 1942, with Nazis occupying Holland, 13 year old Jewish girl  and her family fled their home in Amsterdam and went into hiding. For the next two years, until  their whereabouts were betrayed to the Gestapo, they and another family lived cloistered in the  " Secret Annexe" of an old office building. Cut off from  the outside  world, they  faced hunger, boredom, the constant cruelties of living in confined quarters, and the  ever present threat of discovery and death.

6 mai 2015

A short poem

Who did you meet?
 I met nobody
Who did you meet?
I met somebody

How can we help you?
You can listen to me
How can we help you?
You can understand me

What have you learned?
I've learned something
What have you learned?
I've learned become somebody

10 martie 2015

My Journey Journal - First day. When I came in Muscat: Chisinau - Dubai - Oman



I did not know what was happening to me. I have not written anything lately. I do not know why ?! But I knew that when I go on vacation, I hope you will come back and write some more. I'll get some rest and inspiration will come. Long wanted such a journey, a change of air, social, cultural, and why not the traditions and customs. This trip was a godsend for me. You have total peace and relaxation.
I decided to write a diary of my journey in the Arab world. This journey has been long awaited by me. I had to go in Oman last year, but it was not to be. But 2013 brought good luck on the trip to Oman.
Winter holidays to spend in a different country. I hope that 2014 would bring me a year richer and the many changes that the previous year that was. I do not believe I'll go on a vacation.

Number of months, weeks, days, hours, minutes and seconds, that day will come soon when I go with my dad, sister. I started reading about Oman and Dubai.



Preparation was in full swing, with stress, worry and nerves are all fully developed. Tickets were ready, luggage were made, expected to go quickly. My emotions grew intense.

December 15th, 2013 at 2:45 p.m., I ticket to Dubai, and from there we flew to Oman. Work colleagues wished me farewell, and no wonder you do not go back. It was an interesting and amusing joke. I do not know if I will respect their request because I am not sitting too thought me to find a groom. I went to see my family and then to rest, and to know another world than in Chisinau.
With luggage in hand, we rushed to the airport. First flight. I was feeling great, I was afraid the plane, but by me lest I be sick or have panic height. But I wanted adrenaline. I love the adrenaline, as love life to the fullest.
I successfully passed passport control and customs. My father was nervous and he would give me a drink. Trying to calm him down but could not. I waited in the hall, waiting for Chisinau Airport. My emotions were justified, but I could not calm myself I left to manifest their will. Tata meantime calmed. It was last seen bureaucracy and stupidity from us.
Before boarding I still had half an hour, I had no patience at all. I wanted to climb faster plane. There were passengers flying in winter holiday in Dubai. How to Chisinau I have not managed to write anything, only the plane began to describe the beautiful landscape that I saw the plane above the clouds. All passengers flying to Oman, we boarded a Boeing 737-800. Weather, yet not changed, it was cold and gloomy. I did not care what the weather was like outside, anyway I go in the sun and warm. Do not take a few minutes and take off the plane. I felt like flying butterflies, but it was not long until we saw fluffy white clouds high above. Up to climb up the attitude, I felt a slight pressure. But it passed quickly. It crossed my emotions and panic that something will happen plane. After several days of cloudy weather in Chisinau, I saw the sun shining and emitted intense heat and indescribable views.


Fluffy white clouds as a sugar sweet wool, you wanted to eat and play with them. I looked up and down and could not see land. The ground was covered with clouds. Clouds were under our place. She felt small turbulence during flight which lasted a few seconds. I looked carefully at the plane and I felt the plane goes low speed, but really going at high speed. I could not take his eyes off the glass views second that I saw during the flight, I was not hungry or thirsty.

I already came to write something interesting ideas. But I noted in my notebook. The strong sun beating me in the eyes with its rays. Unfortunately I was not at my glasses were in the suitcase. When I saw so landscape, I started to write everything I see around me. I was impressed with what I see. I found out later route through many countries had to go over.
The landscape was becoming more beautiful.
They were the many countrymen of ours who spoke in Russian and Romanian, flew to rest in Dubai.
I've never been in Dubai, do not know how it looked in reality, only what I read or what I looked through movies. I waited with baited breath to get to the airport in Dubai.
The atmosphere was very relaxing flight, people were sleeping, reading, eating or watching an interesting movie. Money could buy food or movie, music and more wanted to buy. The ticket is cheap, but the food, movies, music is paid.
Stewardesses people swarmed around the plane, each asked what they wanted, and even wanted food or drink. They were very nice, friendly and smiling with everyone.
I tried to sleep a little, but I could not come away looking from the window of the plane. I tried to go through the route of the aircraft, to see all the countries in which we move us.
We passed on Negre- Sea Turkey- Iraq- Kuwait - Gulf Persic- we left behind Brahain - Qatar and Dubai.
Outside is sleep, see the light of the above cities, fires ignited by people who were offshore boat. It was magnificent. We see the moon with sunrise on the horizon and the sun was setting. It was dark. I did not feel tired at all. Ater waiting to plane, we emotion. I wanted to see another world. As in the story of "Arabian Nights", to feel the smell of incense, to feel the pulse of that world.
The plane descended slowly, reaching the landing. The plane descended slowly. Until I saw Dubai night. It was splendid, Dubai was lit, every street, every building and main motorway linking Dubai with other cities. It was nice around. A stewardess announces to prepare for takeoff. The plane landed with speed went to his place, where he had to stand. In Dubai planes taking off and landing one after another. Each has his schedule. For all countries in which the route. We stopped in place. They came aircraft stairs. The world is ready to take his place each item. It was a lot of people. The plane was full of passengers. I do not know if they were all in Dubai or had other purpose. I expected to descend world so we can get out of us. People moved slowly, one after another .. I felt a slight fatigue, mixed with excitement I got thirsty and hungry.
We look forward to deplane. When I got out, I smelled the smell of hot air, the smell of incense and of another life. It was 10:45 p.m. hour. I had to desire. When you're in a new place, make a wish, and I put that desire.
We boarded the bus and took us over to Terminal 1 and 2. Most people have descended from Terminal 1 But those who remained went down to Terminal 2, which connects other destination in the Middle East and beyond. It was a lot of people in the Arab world, waiting to go to their homes. They looked at us as something new. But we look at them as savages. I was hungry, I removed the bag package food and I ate some boiled eggs and sandwiches, made by me. I was going to the toilet. They took him first and then I went myself. Here the people speak either Arabic or in English.
The Dubai airport is in English or Arabic speaking times and in other languages ​​if you ask them.
I could have done pretty well.
Dad went to reception tickets that we move on to another terminal, that we take our plane to Oman. We plane at 3:45. The reception asked us where and where we cover. I explained that we buy a visa at the destination, ie in Oman. They gave us tickets and checked baggage. I entered the terminal at sea. It was festive atmosphere. Christmas tree was înpodobit. Everyone who saw him photograph him. It was a lot of people. I liked terminal, that was many shops, cafes, pharmacies, where you could have fun and ride quietly as a mall.
We were supposed to leave at about 3:45. We stayed long in terminal. I was already tired because I have not slept, drank coffee and not lose sleep aircraft. People came and went.
The planes take off and land. 24/24 hard work to maximum.
We took off to Oman. Duration 1:45 Duabi -Muscat of minute.Sa mixed emotion fatigue. Just wanted anything, I wanted to go faster and to sleep.
1:45 He passed quickly, and we saw all those present in the realm of Oman flights. It was night. People slept in the terminal, others waiting to go to destination.
We expect to come departure time in Oman. I had expected a further 2 hours before we embark.
By 3:45 I was flying. Stayed at 3:00 we embark on that in half an hour, to be on the plane.
In an hour I was in Muscat International airoport. It took a visa and passport control quickly. We asked the purpose of our visit in Muscat. We saw in the bosom of my family. New sensations new realm. Emotions mixed with fatigue. I did not feel nimc. New place, new emotions and new country for me. Desire exploitation which was the maximum. I wanted to cutrier everything. You know everything.





To be continued













4 martie 2015

Muscat International Book Fair, 20th edition, 27 February - 7 March 2015



In the period 27 February to 7 March 2015 at the Exhibition Centre in Muscat opened the 20th edition of Muscat International Book Fair. In this edition participated in many Publishing Lebanon, Qatar, UAE and Oman. Books were both in Arabic and in English.It sells and books for children of all ages. You can choose.

 When I found her opening, I enjoyed enormously. I wanted to go alone than to see what is sold and bought myself some books.
I did not know and Omani population read books, I really enjoyed it. It was a lot of people in the exhibition book sale that purchased books of all kinds, from classic novels to books on art. You can choose only to have money in your pocket.
I bought eight classic novels and poetry greek interesting.
I had fun and I was glad when I saw so many interesting books and people reading the book.
There are also book lovers.