Bandă - proză scurtă scrisă de Boguș Elena

  - A doua parte -

Am ajuns la depozit, Vova a claxonat, uşile depozitului s-au deschis. Noi am intrat. Băieţii ne aşteptau. Am ieşit din maşină, am luat banii şi ne-am îndreptat spre biroul unde se afla Cercel.

 Între timp, băieţii au schimbat repede numerele de îmatriculare false, cu numerele de Chişinău.

Am intrat în biroul lui Cercel. I-am dat bani, Cercel bucuros şi încântat i-a pus pe masă.

Pe mine ma rugat să aştept afară. Vrea să vorbească cu Vova şi pe urmă va vorbi cu mine.

Eu ies afară, lăsându-i pe ei să discute. Cât timp discutau, am ieşit să mă plimb prin depozit. Doream să-i cunosc pe băieţii din bandă. Când am intrat prima dată în depozit nu am fost atent la detalii, pentru că a durat repede intrarea în depozit.

Dar acuma cât aveam timp, puteam liber să mă uit. Am făcut cunoştinţă cu cei prezenţi în depozit. Nimeni nu mă încurca. Depozitul e mare, înăutr-ul lui era încărcătură, cutii de carton şi vreo 3 Tiruri. Oamenii care împachetau ceva în cutii. Nu am văzut chiar foarte bine, ce puneau.

Privirea celor prezenţi era aţintă asupra mea. Mă priveau cu un  scepticism. Dar nu-i prea băgam în seamă. Mă plimbam ca la mine acasă, nu aveam nici o problemă cu asta.

Unul din băieţii mă strigă: Măi Bro, eşti chemat de Vova şi Cercel!! În întâmpinarea mea iese Vova, îmi spune să intru în birou, că Cercel mă aşteapta.

Intru în biroul lui Cercel, Cercel stătea pe scaun, fuma un trabuc şi bea wisky ca toţi oamenii care se respectă.

Cercel:-  Ia loc!  Că am să-ți povestesc ceva important. Felicitările mele!! Ai făcut o treabă bună!! Am rămas impresionat când l-ai salvat pe Vova. De fapt ceea ce sa întâmplat cu Vova, nu era în plan pentru a te pune la încercare. Dar uite ai dat dovată, demn să intri în banda noastră.

Cum ai spus că te cheamă?

-         Mă cheamă Bobo!!

-        Ah!! Da. Bobo, pentru ca să intri ăn bandă, trebuie să respecţi nişte condiţi foarte importante. Toţi care intră  aici le respectă până la moarte.

Eşti fidel bandei. Nu poţi pleca când îţi trăsneşte Ţie, ieşi de aici numai în sicriu. Îţi va fi greu să-ţi formezi o familie. Dar dacă ţi-o faci e pe riscul Tău. Ai intrat în bandă, nu mai ieşi de aici.

Prietenia în bandă este foarte importantă. Asta am văzut, când l-ai salvat pe Vova de la moarte.  Prin această iniţiere ai dat de curaj, bărbăţie şi prietenie, aceste sunt nişte principii care noi le luăm în consideraţie. Avem nevoie de oameni cu caracter, care să nu steia deoparte.

Vroiam să te pun la  încercare, dar la dorința lui Vova, care m-a rugat să intri în banda noastră, că eşti băiatul de care avem nevoie, şi a pus capul pentru tine. Aşa că să-i mulţumeşti pentru intrarea Ta în banda noastră.

Mai am o treabă pentru tine, dar  mai  ai de trecut  încă o încercare foarte dură, dacă o treci, ai aprobarea mea.

Acuş vei auzi, ce am de spus, hai după mine. Ieşim din biroul lui Cercel. Îl urmez pe Cercel, ne urmează şi Vova.

Ne ducem  către oamenii ce se aflau în depozit. Oamenii munceau. Când îl văd se opresc din muncă.

Cercel îi strigă să vină la el. Se apropie de el, să-l asculte ce are de spus.

Cercel  : - Ascultaţi am ceva să vă spun vouă ! Cercel începe să-şi ţină cuvântarea.

-         Până deseară să fie împchetată marfa şi încărcată în maşini. Plecăm la noapte!! Oamenii s-au retras la muncă, am rămas 10 oameni pe lângă Cercel, inclusiv şi eu. Cercel dădu comandă că până la ora 21:00, să fie încărcată Tirul ca să pornească la drum.

Aşteptam să ne informez despre planul nostru. Înţelesesem că ne aşteaptă ceva serios, dar nu ştiam. Nu înţelegeam ce?

Ne-am strâns în jurul mesei. Era o hartă a drumului nostru pe care îl vom parcuge, cu cele 2 maşini mari. Totul  e pus la cale. Noi am rămas să executăm ca la carte.

Cercel :  - Totul e gata, actele şi documentele pentru a nu avea probleme. Am vorbit cu cei de la vama românească şi moldovenească. Nu veţi avea probleme.

Hai la treabă!! Ce pot să vă mai spun. Ah! Da plecăm la drum la ora 1:00 noaptea, să nu întârziaţi!

Încărcătura trebuie să fie în 2 zile în Bulgaria, acolo am stabilit să descarcă marfa. Aşa că ne pornim noaptea la drum. Drumurile sunt libere, fără poliție. Să nu ne încurce nimeni şi să mergem fără să ne observe . Nu trebuie să ne bănuiască cineva.

Voi doi( Bobo şi Vova), ve-ţi merge înaintea Tirului, ve-ţi controla dacă drumul este liber să fie fără obstacole. Să fie linişte.

Dodo şi Dumba şi Gogo şi Bubu, vor merge cu maşinile lor în spate, ve-ţi ţine spatele tirurilor.

- Aţi înţeles?

Cei prezenţi din bandă, au dat afirmativ din cap.

Noi cei prezenţi de faţă am dat din cap aprobător.

 Dodo şi Dumbea, Gogo şi Bubu, vor însoţi primul tir până în Bulgaria şi se vor întoarce înapoi, iar Bobo şi Vova va pleca cu celălalt  tir în  România. Vor veni din urmă şi Alioşa şi Grişa. Pe urmă vă ve-ţi întoarce înapoi.

La vamă totul este aranjat, contează să treceţi repede şi fără probleme.

Nu vă opriţi nicăeri, doar când vă duceţi la toaletă şi să mâncaţi, ca să ivitaţi orice obstacol, să mergeţi tot înainte.

Ah!! Da vă luaţi armele cu voi. Acum după ce v-am spus o parte din plan. Hai la distracţie, ne aşteaptă gagicile şi băutura.

Vova îmi dă instruncţiuni ce am de făcut. Îi zic că trebuie să merg acasă să mă schimb.

Mă gândeam la ai mei care îşi fac grijă. Trebuie să-i liniştesc ca să nu şi facă grijă.

-         Da ai dreptate. Dute acasă. Îmi dă un telefon ca să mă poată găsi mai repede şi cheile de la maşină, să mă pot deplasa mai repede .

Îi salut pe cei prezenţi, le transmit că în curând ne vom vedea!!! Iau cheile şi telefonul de la Vova. Am ieşit din depozit. Mă îndrept cu paşi grăbiţi spre BMW-ul negru a lui Vova. Deschid portiera, mă urc în maşină. Pornesc maşina, apăs pe accelerație, şi plec spre casă.

Ajung acasă pe rute oculitoare ca să nu dăm de bănuit şi să trec neobservat. Când văd o patrulă de poliţie, mă fac că sunt un conducător care respectă reguliile de circulaţie, să nu fiu oprit.

Ajung în dreptul blocului, o parchez, o încui şi mă îndrept spre intrarea blocului. Urc la etaj descui uşa şi intru în casă. Ai meu erau acasă, sora mea la fel. Îi salut pe toţi membrii familie.

Ai mei mă întreabă pe unde umblu. Te-am sunat de atâte ori pe mobil, pentru ce ţii mobil dacă nu răspunzi?, mă ceartă mama.

-         Mă scuzi mama, sincer l-am uitat acasa. Am venit acasă, să mă schimb, l-am scos din buzunar, l-am lăsat pe pat. Acolo probabil a rămas.

-         Pe unde umbli? Că maica-ta îşi face griji pentru tine. Ce înseamnă asta, ce responsabilitate mai ai, dacă nu te gândeşti la maica-ta?

-        Vreau să vă dau o veste bună. Eu azi m-am angajat ca şofer pe Tir. Azi plec la drum. Voi lipsi 2 sau 3 zile, mă duc să transport marfă.

Am venit să mă schimb, să îmi iau actele, să mănânc şi să plec la drum. Pe feţele părinţilor sa citit o bucurie mare. Că feciorul a prins la minte şi s-a angajat la lucru.

Mă duc în cameră, mă dezbrac. Le pun într-o pungă, ca să scap de ele mai târziu. Să şterg orice urmă.

Mama mă strigă din bucătărie: Ghena( Bobo) hai la masă? Mâncare e gata.

-         Acuş vin la masă, mamă!!!

 Caut  în cameră, un rucsac să-mi pun hainele, prosoape tot necesarul pentru drum. I-au prosopul, mă duc la baie. Mă gândeam la minciuna pe care le-am  zis-o la alor mei. Niciodată nu am minţit, dar acuma trebuie să mint, e necesar, pentru siguranța familiei și a mea.

Trebuie să mint şi referitor la hainele de pe mine, cu siguranţă mă vor intreba. Nu trebue să ştie nimic de banda în care am intrat.

Că deja  poliţia, a aflat de furt. Cu siguranţă ai mei au văzut ştirea, şi dacă mă recunoaşte după hainele ce le-am purtat azi.

Dacă îşi dau seama am pus-o. Trebuie să plec din ţară, ca să se liniştească apele aici, să nu dea de bănuit.

Mă şterg, mă berberesc, mă spăl pe dinţi.  Îmi strâng toate lucrurile de igienă, ies să le pun în rucsac. Mă îmbrac cu o pereche de blugi albaştri închişi şi un maiou negru. Îmi las camera în ordine, îmi iau actele şi mă duc să mănânc. Îmi este foame.

În sufragerie, sora mea, se uita la televizor la ştiri de la ProTv, e ora 20:00. Am auzit din bucătărie, că fusese jefuită o bancă de la Botanica. Camera video înregistrase totul, dar feţele hoţilor erau acoperite cu cagulă neagră. Nu lăsase nici un indiciu. Poliţia cercetează la faţa locului. Încă nu a fost găsit nici un suspect. Nu a fost dat nici un detaliu,  pentru a nu pune beţe în roate, desfăşurarea anchetei. Autorii sunt necunoscuţi.

Sora  mea din cameră mă strigă : Măi Ghena, uite blugi şi maiou, ca ai tăi. Nu cumva eşti Tu? Vera suspectă ceva.

-         Fa, Vera, ştii câţi oamenii poartă aşa blugii şi maiouri.

Taică-miu, mă aprobă din bucătărie, că este de acord cu mine.

Mulţi tineri sunt care poartă blugi.

Dragul mamei, ia povesteşte tot, la ce firmă lucrezi,  ce salariul vei avea, şi unde pleci, când te întorci? mă întreabă mama.

Înainte de ai răspunde mamei, mă gândeam bine ce să-i răspund ca să nu cadă la bănuială.  Trebuie să creadă minciuna, dar înainte să o alcătuiesc bine, și trebuie să o cred și eu.

Nu prea vroiam să mă interogheze. Nu prea mă îneţelegeam bine cu părinţi mei, pentru că erau prea autoritari şi prea multe întrebări puneau.

Încercam de fiecare dată să-i ţin la distanţă, tot timpul. Vroiam să nu se amestece în viaţa mea. După ce am intrat în bandă, voi câştiga o suma mare, s-ar putea să mi iau iau o garsonieră, să stau de unul singur. Vroiam să am viaţa mea.

Le dădusem, informaţii false, salariul tot. Le spuneam minciuni, ca să-i liniştesc, dar în acelaşi timp, ca să-i mint, să nu ştie chiar tot ce fac.

Mâncam, repede ca să nu întârzii, să mă întâlesc cu aştia la club, aşa ne-am înţeles. Îmi făcusem o cafea ca să-mi deia energie şi să rămân treaz toată noaptea pentru a-mi face treaba.

Ieşisem la balcon pentru a fuma o ţigară şi să mi beau cafeau.  Sunase mobilul era Vova.

Îi răspund: - Hai Bro, eşti gata?

-         Da, sunt gata!! Aşteptam sunetul Tău!!

-        În jumătatete de oră să fi la depozit, că de acolo mergem direct la Club!

Ai înţeles!!

-         Da, am înţeles!! Mă pornesc imediat!!

Închid telefonul. Îmi beau cafeau repede, trag de câteva ori din ţigară, o sting şi o arunc peste balustradă balconului. Intru în bucătărie, mă îndrept către chiuvetă, să pun cana.

Îi anunţ  pe ai mei că trebuie să plec. Mă încalţ în adidaşi cu care am fost încălţat azi, mi-am dus aminte că nu mi-am luat sacoşa din cameră. Mă întorc  repede după ea, îmi iau rucsacul de pe pat şi sacoşa. Ies din cameră. Îmi iau rămas bun de la ai mei.

Ies din casă, cobor scările, mă îndrept către maşină. Deschid uşa,  cobor scările,  și ies afară. Mă îndrept către maşină, deschid portiera, o închid după mine. Pornesc motorul, apăs pe accelerație şi mă duc. Mă îndrept către depozitul, unde mă aşteaptau băieţi.

Urmez acelaşi traseu în care am venit. Băieţi mă aşteptau Tirurile erau gata încărcate, aşteptau să pornească la drum.

Ajung, intru în depozit. Unul din şoferii tirului, mă anunţă că băieţii te aşteaptă!!

Mă îndret  pentru într-acolo. Se strânse cu toţii, mă aşteaptau pe mine.

 Băieţii jucau în cărţii. Unul din ei, îmi spune, eşti aşteptat în biroul şefului.

Ajung în dreptul uşi. Bat în uşă

-         Cine?

-         Eu, Bobo!! Intru!!

-         Oh!! Ai venit!! Te aşteptam  să vorbim despre planul nostru. Tot ce am vorbit înainte, rămâne în picioare. Dacă se schimbă ceva, vă anunţ!! Acuma hai la club, am chef să beau şi să mă disting cu 2 gagici. Mie sete de vodacă. De acolo mergem la muncă.

Ieşim amândoi cu Cercel din birou, băieţi renunţă la cărţi, mergem spre ieşirea din depozit, să ne urcăm în maşină. Ne urcăm în maşină, era ora 23:00. Maşina lui Vova îl urmează pe cea lui Cercel. Maşina lui Cercel a luat-o înainte, noi după dânsul. Nu ştiam la ce club ne ducem. Pentu că nu ştiam la ce club se distrau băieţii. Am înţeles de la Vova, că ei își schimbă cluburile.

L-am rugat pe Vova să mi povestească mai mult despre Banda şi ce avem de facut. Dar Vova, zâmbeşte ironic sub mustăţi.

 Îmi spune: - Tu de abia ai intrat în colectiv şi deja vrei să ştii mult. Pe rând, nu te grăbi,  că poţi să te împiedici  şi să cazi. Toate la timpul lor, ţinete îmi răspunde  cu multă seriozitate.

Acuma hai la distracţie şi să nu vorbeşte despre afaceri, când oameni ca noi o iau înainte, că lui Cercel nu-i place.

                                   Va urma!!