Practic in ultima vreme nu am scris nimica pe blogul asta al meu interesant, ma uit la el si se face o ciuda de mor. Practic nu stiu de unde sa incep ca sa-i dau viata, caracter si personalitate. Asta ceea ce mi doresc sa fac cu el, dar acuma sunt intr-o mare pauza si nu stiu cat va dura.
Niciodata nu am crezut ca voi ajunge in starea in care sunt eu acuma. Dat uite am ajuns si incetul cu incetul ies si eu din ea. Cu greu dar ies. Nimica publicabil ceva care sa mi placa. Ceea ce am publicat pana acuma este o parte care trebuia sa o fac, dar mai trebuie ceva sa scriu interesant in el. Poate va crede omul care imi va citit aceste randuri, ca esti o lenoasa si ma vor certa, ca nu ma iau in maini si sa ma apuc de lucru. Si vor avea dreptate, poate cine stie? Chiar ar trebuie sa ma apuc de lucru. Si cu inceputul e blogul asta!! Ca are nevoie de curatenie de primavara, ca se apropie primavara incurand. Si noi vom iesi din hibernare si va trebui sa muncim mai mult de cat am muncit pana acuma. Cand te gandesti ca trece timpul repede, imbatranim si noi, viata trece pe langa noi si nu observam lucrurile acelea care ne fac mai buni si mai intelepti, mai maturi si echilibrati interior. Cautam linestea suflteasca, armonie cu noi insine si cu cei din jur. Ii iertam pe dusmani si pe cei dragi pentru greselile facute si suferintele provocate de ei. Lucrurile astea sunt firesti si normale, doar suntem oameni.
Cautam drumul poicantei si a iertarii. Poate imi va veni vreo idee mie ca sa scriu ceva aici interesant. Pentru asta e blog ca sa scri ce vrei in el.
Dumitru ne-a dat sa scriem câte un sonet, dar pana la urma am trecut la proza. Sedinta a fost interesanta, cu noi texte si comentarii.
Sedinta de ieri, a fost o sedinta de vise. Noi trebuia sa o facem sambata, dar a fost mutata, marti, pentru a citi despre vise. Este un exercitiu reusit dupa parerea mea.Se poate încă astfel de exerciții și nu numai. Ne-au citit 3 persoane, cu vise foarte interesante, care a meritat de ascultat.
Vineri la Cenaclu Republica ne-a strâns de-ai noștri pentru a asculta textele lui Ion Buzu. A citit din texte deja cunoscute de câțiva și texte noi scrise de el în două zile.
A fost o seara friguroasă de februarie la o sticlă de vin și bere în jurul prietenilor și colegilor și am felicitat-o pe Moni Stănilă că a fost ziua Ei.
Dupa ce am terminat de scris am inceput sa comentam si sa ne dam cu parerea. A fost o seara faiana, cu placinte si vin aduse de mine. Insa Valerian Ciobanu cu sampania!!
Ce veselie!!
