Centrul de Dramaturgie Contemporană

La CDC, ieri s-a prezentat două spectacole lectură. Primul text Romaniţa, Autor: Adrian Godongea, în regia Eugeniu Matcovcshi.

Iar al doilea text, NLC-ul(enelcelul), Autor: Vlad Grecu, în regia lui Artiom Oleacu.

După prezentarea lor, s-a trecut la comentarea textelor. Fiecare prezent în sală a avut de spus câte un cuvânt despre cele două texte spectacole jucate ieri. Nu am apuc să spun o părere personală. Am ascult pe fiecare în parte, pentru a mi face o concluzie o personală.

Am ajuns la concluzia, la câte spectacole lectură am fost, mi-am dat seama că cel mai important, ca un text să te prindă, prin regizarea lui, de către regizor. Un regizor trebuie să lucreze cu actori pentru a prezenta scopului textului. Şi textul trebuie să fie bun. Regizorul trebuie să evidenţieze textul, cu ajutorul actorilor. 

Textele de ieri, primul nu mi-a plăcut, iar al doilea da.

Voi vorbi pe rînd despre fiecare în parte. Voi începe cu primul text, ce nu mi-a plăcut deloc. Nici textul şi nici cum au jucat pe scenă. Poate nu am dreptate. Să mă corectaţi, că nu sunt critic de teatru.  Poate nu am dreptate deloc.

Eram de acord cu Steluţa Lupan referitor că regizorul de ieri, trebuiau să lucreze cu tineri actori, dar să nu-i fie indiferent. Asta nu mi-a plăcut deloc la el. Cînd îţi asumi un rol trebuie să-l faci bine şi să fie bine. Dar să nu-ţi pese deloc. Cum fost regizorul tînăr de ieri. Nici textul nu mi-a plăcut deloc. Mi s-a părut slab şi banal. Sentimentele mi s-au părut fals şi slab. Aceste sentimente trebuie să te prindă pe tine ca spectacol. Pe care l-a prins, pe care nu. 

Cu părere de rău, pe mine nu mă prins deloc. Regizorul trebuia să lucreze cu tineri actori, ca să între şi ei în pielea sentimentelor pe care le joacă, să ne transmită şi nouă. Dar nu am simţit deloc asta din partea tinerilor actori. Nu contează că sunt profesionişti sau nu, trebuiau să lucreze cu ei.

Textul nu avea tensiune, era constat.

Iar al doilea text, mi-a plăcut cum au jucat actorii. Textului ia dat o personalitate aparte.Era cu umor cu dinamism în el. Avea şi tensiune, te ţinea în suspans. Textul este despre viaţa socială şi cotidiană cu care ne confruntăm noi.

Aş vedea jucînd pe o scenă de teatru.

A fost o seara interesantă!