M-am nascut în Basarabia, în oraşul Chişinău, am copilărit, învaţat şi am plecat mai de parte în Romania la studii dar cu gandul eram la Basarabia, la situaţia politico-economică, la problemele sociale cu care se confruntă locuitori acestei ţări, ce nu s-a schimbat deloc şi nu se va schimba în următorii ani atâta timp cât mai trăim cu visul paradisului comunist. Noi tineri ai secolului 21 avem de suferit din cauza « visatorilor », pentru ca săracia şi nevoia te preface într-un barbar care luptă să supraviţuiască pentru un trai mai bun şi uită de lucrurile cele mai importante, cum ar fi istoria și bogăţia culturală-spirituală a Basarabiei.
Mulţi oameni ca nişte veritabili patrioţi ai ţării s-au jertifit pentru a apara baştina împotriva dusmanilor, iar generaţiile actuale irosesc gloria trecutului, fiind manipulaţi de politicienii corupţi.
Înainte de a mă înscrie la concurs, am vrut să scriu despre Chişinău, oraşul în care m-am născut şi despre valorile istorico - culturale şi arhitecturale ale capitalei basarabene. M-am întrebat de multe ori, plimbîndu-mă prin oraşul Chişinău, dacă are ceva pastrat din trecutul său. Din pacate, monumentele istorice şi arhitecturale sunt prea puţine pentru a dezvălui adevarata personalitate a oraşului prin care s-ar atrage mai mulţi turişti şi investiţii ca o adevarată capitală europeană ce doreşte să devină. Asta m-a întristat şi mai tare, că au ajuns să strice totul… generaţiile următoare care se vor naşte aici nu se vor putea delecta cu obiecte arhitecturale, istorice şi culturale ale Basarabiei.
Chişinăul este singurul oraş istoric protejat de către stat. Și dispune de cele mai numeroase colecţii de edificii cu valoare de 977 de monumente. Cu toate acestea, Chişinăul istoric este pe cale de dispariţie. Doar în perioada anilor 2006-2011 au fost şterse de pe faţa pământului 40 de monumente ocrotite de stat. Și alte 17 edificii, declarate prin lege drept monumente, se ruinează pe zi ce trece. Aceeaşi soarta ingrată o au şi vestigiile arheologice. Practica condamnării la demolare a câte un monument pe lună, din cele incluse în Registrul monumentelor din Barasarabia ocrotite de stat, continuă: chiar în ultimele luni, înca trei edificii au fost “asasinate“ sub privirile instituţiilor de drept.
Problema care este vizibilă în Chişinău este distrugerea Chişinăului istoric, starea deplorabilă a monumentelor de cultură, istorie, arhitectura şi arheologie. Este evidentă insensibilitatea culturală a unor politiceni şi funcţionari publici, precum şi lipsa de responsabilitate în exercitarea oblogaţiunilor de serviciu şi voinţa rea a acestora.
O alta problemă cu care se confruntă Chişinăul este dezvoltarea şi protejarea centurilor verzi şi parcurilor atât de multe în Chişinău, viitorul grădinăritului urban, reducerea poluării şi crearea unei arhitecturi şi a unui sistem de transport ecologic şi avantajos din punct de vedere energetic.
Cetăţenii şi tineri ONG-şti doresc să pastreze parcul şi ca el sa fie transformat mai departe într-o zona pe care locuitorii oraşului s-o utilizeze şi de care să fie mândri. Astăzi, sunt utilizate doar unele zone ale parcului, fapt ce permite construirea de noi clădiri pe terenul neutilizat.
Oraşul Chişinău este cunoscut prin marea sa cantitate de centuri verzi şi parcuri. Fiindcă poluarea actuala şi multe zone industriale nu mai permit promovarea oraşului ca sustenabil şi “verde”, oraşul Chişinău ar putea fi promovat internaţional ca “oraşul pădure”.
O altă problemă care este oraşul istoric ţine de conservarea monumentelor, restaurarea vechilor modele de străzi din centrul oraşului, regenerarea vechilor modele de străzi, regenerarea ariilor industriale, adaptarea noilor arhitecturi şi valorilor care pot fi consolidate pentru a promova oraşul Chişinău.
O altă problemă este infrastructură de o proastă calitate, care trebuie considerabil îmbunatăţită. Tinerii chişinăueni ar trebui atrenaţi în conservarea farmecului natural al oraşului şi al valorilor istorico-culturale, inspirându-le dragostea fata de oraşul natal. Din păcate, Chişinăul este ameninţat din ce în ce mai pregnant de noi construcţii, în timp ce pieţele publice şi trotuarele sunt, de obicei, utilizate ca parcări ilegale.
Regimul comunist a şters de pe faţa pământului basarabean numeroase biserici, mănăstiri, clădiri şi edificii monumentale. Bolşevicii ateişti au încercat să rescrie istoria neamului nostru, începând cu distrugerea unor spaţii cu valoare istorico-spirituală.
Opus practicii statelor europene de conservare a monumentelor istorice, basarabenii de astăzi, inspiraţi de iresponsabilitatea politicienilor şi a conducerii ţării faţa de valorile istorico-culturale ale meleagurile noastre, tind spre prăbuşirea şi eradicarea acestora. Ar trebui sa luăm un exemplu, din partea statelor care au o personalitate istorico-culturală. Avem nevoie de o schimbare şi nu mă refer doar la partea economică, politică, socială, dar şi la partea turismului cultural- istoric. Trebuie să promovăm valori, credinţe, istorie şi cultura. Dar situaţia din ţară economică, socială şi poltică, ce nu permite implementarea unor proiecte pentru a dezvolta şi a aduce investiţi în ţară şi în Chişinău, ne va fi greu sa ne mişcăm înainte dacă nu ne rupem de trecutul sovietic pe care l-am avut şi să acceptăm de fapt că suntem români de la geto-daci şi să ne schimbăm spre bine, spre un viitor mai bun şi o capitală europeană.
În final, grupările și partidele politice, administrația municipală, structurile administrative de stat ar trebui să ajungă la un dialog întru conservarea patrimoniului istorico-cultural al orașului și al țării în general. Ca să dea dovadă că le pasă de Basarabia în care s-au născut, de capitala pe care o conduc și de locuitorii acesteia.