Qatar - Perla Deșertului.

Articolul meu se referă la călătoria către Qatar. După Bahrain am ieșit la vama Al Khobar. Am intrat în Arabia Saudită și am luat-o către Dhahran, cu multe atracții turistice. Drumul către Qatar 437 km, în care am făcut  aproape 7 ore cu tot cu opriri.

Am făcut mici opriri pentru alimentarea mașini și popasuri. Timpul era frumos,  este lung și cu peripeții.

Făcând această călătorie îmi plăcea să călătoresc cu mașina. Am luat prânzul în orașul Al Hofuf la un restaurant yamenez, după care am dormit puțin.

Acest popas a fost foarte bun, unde am mâncat mâncat mâncare delicioasă și caldă. Am vrut să vedem și alte locuri frumoase dar nu aveam timp.

Arabia Saudită are foarte multe atracții turistice. Orașul Al Hofuf are două atracții turistice: prima se află în Al Qara Hill și a doua Al Hasa Oasis. Am decis amândoi să le vedem pentru aceasta am folosit GPS-ul ca să dipistăm distanța de 28 km între ele.

Timp de 33 de minute, am văzut multe locuri frumoase pe care nu le-am văzut niciodată. La doar 25 de minute cu mașina se află orașul Al Hofuf, în care se află Parcul Național Al Ahsa și în apropiere se află satul Al Qarah și muntele său. Vârful muntelui se ridică la 75 de metri deasupra nivelului  străzii  și la 205 de metri deasupra nivelului mării, dar nu necesită eforturi mari pentru a ajunge în vârf pentru vederi de 360 de grade de ne egalat asupra Al Ahsa.

Pentru că să nu ne pierdem printre acele locuri  și să urcăm cu grijă muntele, am luat un ghid care să ne ajute la drum și să aflăm alte locuri isolate.   

Drumul către vârful muntelui ne-a permis să explorăm peșterile. Rețeau sa de curbe și peșteri este rezultatul unui fenomen cunoscut sub  muntele de meteorizare subaeriană, în care roca de calcar a fost făcută mai degrabă de ploaie și râuri decât din apa subterană. Acest lucru a dus la formele remarcabile de ciuperci ale muntele, canioanele înguste și pasajele interioare înalte.

O altă particularitate a peșterilor este felul în care pereții înalții, calcarul rece și briza blândă se combină pentru a regla temperatura, făcând  aceste caverne răcoroase vara, dar calde iarna.

Cel mai interesant lucru că acestă atracție turistică are un  muzeu cu ornamente și suveniruri. Renovările recente pentru a face peșterile mai accesibile include iluminat și pavaj, în timp ce muzeul “Țara civilizațiilor”, oferă o relatare excelentă a istoriei antice din  zonei.

Am ajuns până în vârful muntelui și am avut o vedere splendită a Oazei Al-Ahsa. De sus am văzut această oază de smarald printre nisip, cu peste 160 de km care găzduiește cea mai mare parte a celor trei milioane de palmieri. Adevăratul miracol al terenului poate fi deplin apreciat, dând un aspect satelor ramificate de munte  ca fronde care au susținut viața de milenii.

Acești palmieri, fructele lor și rezervoarele de apă dulce cristalină care curge sub oază sunt motivele pentru care Al Ahsa a reușit să găzduiască civilizații care au precedat Islamul.

În care s-au găsit  dovezi arheologice ale unora dintre cele mai vechi așezări din Peninsula Arabică datând de până acum, încă din anii 5.000 î.Hr.

Cheia supraviețuirii de-a lungul mileniilor a fost modul în care oamenii de aici au interacționat cu mediul, lucrând cu pământul. Pe lângă faptul că produc zilnic cinci tone dintre cele mai bune curmale Khalas din lume, acești palmieri mult iubiți joacă și rolul de gardian, ca o barieră care protejează casele și fermele de furtunile obișnuite de nisip.

Din vârful muntelui se vede o priveliște uimitoare acelei mai mare oaze din lume, o sursă de viață care s-a dovedit a fi o parte integrantă a orașului de-a lungul veacurilor.

După ce am vizitat Muntele Al Qarah, ne-am pornit către locați Al Oaza Al Ahsa. Dar nu ne-am oprit pentru că am văzut această oază de sus de la înălțime. Doar am trecut pe lângă ea ca să ne putem duce mai departe în drum nostru.

Această oază este un piesaj cultural în evoluție, care este una dintre cele mai mari oaze naturale de palmieri agricoli din lume.

 Al- Ahsa a fost locuită încă din timpuri preistorice, datorită abundenției sale de apă într-o regiune aridă. Această este un sit în serie de 12 locaţii, care include plantații de palmieri , castele, centre urbane, situri arheologice, sate, moscheea Jawatha şi Lacul Al Asfar.

Pe vremuri a fost una dintre cele mai bogate zone ale resurselor de apă subterană din regiune și în spatele acestei era verdeață. Oaza este una dintre cele mai mare din lume și una dintre cele mai verde locuri din țară cu peste 3 milioane de palmieri și o mulțime de izvoare calde și reci, toate într-o mare de nisip.

Acest loc și-a păstrat bogăția trecutului istoric bogat și a tradiților sale. A devenit un loc turistic popular în țară datorită rămășițelor sale arheologice de civilizații trecute, cu verdeață și culturii sale distincte care a trecut de generație de secole.

După ce am vizitat aceste locuri minunate am pornit la drum către Qatar, unde ne așteptau familia soțului.

De la Al Hasa Oasis până la Doha, tot cu vamă am făcut  247 km, în patru ore cu tot opriri, alimentarea mașini, ne-am odihnit și ne-am rugat. De la vamă până la Doha am făcut o oră. Rudele ne așteptau.

Intrând în oraș, am observat că această țară este una dintre cele mai bogate din lume. Qatarul a cheltuit recent nu mai puțin de 30 de miliarde de dolari pe o infrastructură nouă.

Drumul Salwa, care duce la granița saudită, într-o autostradă cu patru benzi, cu intersecții este planificat să se dezvolte pasaje aeriene și subterane.

Au fost finalizate diverse proiecte sau sunt în plină desfășurare, precum Alshghal’s Expressway sau New Port. Ceva mai târziu, pe drumul către Al Shahaniya, locul în care se desfășoară cursele de cămile, am văzut cum se ridică o impresionantă linie de metrou, care străbate zone în care, practic, momentan nu se află nimic.

Acum aș vrea să vorbesc despre Qatar, are o populație de 2,2 milioane de locuitori însă doar 15% din aceștia sunt qatarezi get-beget, restul fiind naționaliști conlocuitori și expați.

 Doha capitala Qatar-ului este un oraș frumos, unde autoritățile încearcă să mințină calitatea vieții la un standard înalt. În Doha este curat peste tot iar poliția își face lucru,  de trafic la ordinea publică.

Qatarul de alfel este una dintre cele mai sigure țări din lume, nivelul infracțional fiind extrem de redus.  Orașul oferă siguranță dar sunt reguli care trebuie respectate.

În Qatar am văzut câteva locuri, deoarece am avur un program echilibrat,  în acele șapte zile. Doha fiind centru turistic al țării important să-ți organizezi timpul deoarece în Qatar viața are un ritm mai lent.

Serviciile sunt însă întotdeauna impecabile și localnicii nu au lăsat vreodată senzația că lucrurile sunt la voia întâmplării. Am venit cu mașina, iar costul combustibilului e jenant de mic dar să nu te gândești că traficul e lejer. Se circulă destul de ciudat iar accidentele ușoare sunt destul de dese. Am avut grijă la restricțiile de viteză, fiindcă sunt radare peste tot iar amenzile sunt mari.

Când am intrat în oraș noaptea, era forfotă mare și lumină pe toate străzile orașului.  Eram fericiți și obosiți  că am ajuns la destinație în siguranță.  Ca să ajungem la destinația noastră am folosit de GPS,  care ne-a dus direct la blocurile înalte din zona rezidențială.

Blocul în care stau se află cartierele rezidențiale aproape de ocean și de ambasadele țărilor europene.

Foarte repede am ajuns la blocul unde deja ne aștepta cumnatul și nepotul soțului meu. De jur împrejur erau turnuri înalte cu sute de etaje. Erau luminate în diferite culori. Era ceva neobișnuit pentru mine să dorm la etajul 36.

Am luat lucrurile din mașină și am urcat sus, unde ne-a aștepta cu masa pusă.

Eram flămânzi și obosiți. Am făcut un dus și ne-am culcat.

Am luat micul dejun și am băut cafeau de dimineață.  Nu ne-am dus în oraș, deoarece am așteptat pe ceilalți să vină să luăm prânzul. În oraș am ieșit puțin mai târziu, unde am văzut muzeele din Doha:  Muzeul de Artă Islamică(MIA) și Muzeul Național al Qatarului.

Orașul nu diferă mult de cel vechi prin detalii colorate. Muzeul de Artă Islamică nu lucra, în schimb am văzut Muzeul Național al Qatarului.

Ne-am dus la Muzeul Național al Qatarului  care era deschis. Muzeul își dedică câteva dintre camerele sale istoriei geologice a țării, faunei și florei, triburilor nomade și arhitecturii qatare.

Muzeul Național expune, de asemenea, o colecție de piese și relicve de artă islamică, o colecție de medalii donate Qatarului de către conducătorii străini când țara se afla sub stăpânirea lor, medalii militare de la armata qatarilor. O secțiune a muzeului este dedicată gazului și petrolului și o aripă către mare, inclusiv o lagună în care este ancorat un dhow( ambaracțiune) tradițional.

Viața în deșert nu este complet străină de locuitorii din Qatar, căci nu au trecut foarte mulți ani de când au renunțat la ea, unii dintre ei nici nu au renunțat la ea, unde în weekenduri dorm în corturi.

Am observat nevoia de simplitate, din când în când, este ceva cu care ne confruntăm cu toții, oriunde ne-am afla,  fiind reversul monedei în ceea ce privește viteza de evoluție a tehnologiei.

După muzeu am vizitat o locație frumoasă numită Souq-ul Waqif.

Souq Waqif este locul care exprimă cele mai bine specificul arab, oameni ies târziu din case, se întâlnesc la o narghilea și la un ceau ( Karak) sau o cafea în stil arăbesc cu cardamon, alături  de acei care vin să achiziționeze condimente și mirodenii colorate și aromate, bijuterii, îmbrăcăminte tradițională și cam tot ce îți poți imagina că există într-un bazar. În bazar era forfotă  mare de localalnici cât și de turiști, nu aveai loc unde să stai să bei un suc sau iei cina la un restaurant al locului.

Aici tturistii pot să admire strălucirea candelabrelor și a statuetelor, de culorile șalurilor și de aromele uleiurilor parfumate.

Piața până acum a fost un labirint cu mai multe benzi din cauză malurilor umede ale unui râu  conectat la mare și comercianții trebuie să se ridice în timp ce își vindeau produsele.

Turiștii vor avea o privire asupra culturii Qatar și se vor bucura de cumpărături și de luat masa într-un cadru confortabil.

În istoria bazarului Souq Waqif  are peste 100 de ani și a fost cândva un loc de comerț pentru beduini și localnici care făceau schimb de produsele și socilizau.

 Pe vremuri, avea acces direct la apele din față unde se aliniau bărcile. Piața încă se confruntă cu apă, în ciuda schimbărilor majore și a accesului blocat de un drum. Este unul dintre cele mai bune locuri de vizitat în Qatar, deoarece se spune că este singura piață tradițională rămasă în picioare.

Unul dintre multele lucruri de făcut în Doha este să vizitați site-ul plin de restaurante și magazine. Turiștii pot petrece o zi întreagă la piață explorând fiecare colț și bandă.

Pentru excursionistul plin de viață, Souq Waqif poate fi o destinație care poate oferi nenumărate experiențe unice pe care cu siguranță și-ar dori să le repete.

Vizitarea Souq-ului nu este completă fără a vizita restaurantele. Ele au câte o bucătărie pentru fiecare gurmand. Unul dintre cele mai cunoscute restaurante de abordat este Damasca One, renumit pentru delicatesele sale arabe autentice din Siria și Levant.

 Pe de altă parte, pentru cei care tânjesc delicii iraniene, Parisa este restaurantul în care pot mânca. Pe scurt, dacă sunteți în căutarea unor delicatese delicioase și restaurante autentice, Souq Waqif este un hub dovedit pentru a vă  satisface papilele gustative.

Ne-am plimbat printre aleele înguste ale bazurului, în timp ce căutam un restaurant unde să mâncăm.

Am ales un restaurant cu specific egiptean cu mâncare delicioasă.

Am vrut ceva dulce și delicios și în calea noastră ne-a ieșit cofetăria Al Aker și o altă locație Parisa să mai încercăm ceva gustos.

Cofetăria Al Aker face cele mai bune Kunefe.

După această minunată ieșire afară, am ajuns acasă obosiți satisfăcuți de plimbarea noastră. Qatarul se pregătește pentru Campionatul de fotbal Fifa Cup World 2022, asfaltează drumurile în oraș și pregătește Corniche pentru turiști când vor veni anul acesta.

Ne-am pierdut prin oraș până am găsit drumul către casă. Am ajuns acasă târziu, obosiți dar fericiți. Toată lumea dormea.

Ne-am trezit dimineața pentru a lua micul dejun și a bea cafeau și am făcut un plan pentru ziua aceea unde să mergem. După prânzul am vizitat Mall Villagio unde am băut un suc și o cafea.

Centrul comercial este tematică italiană atât ca oraș italian de deal dar și cu un canal interior lung de 150 de metri cu gondole.

Ne-am plimbat cu gondola pe canalul construit în interiorul centrului comercial. După ce ne-am distrat nițel ne-am pornit să ne plimbăm prin oraș.

Am trecut pe lângă Biblioteca Națională Qatar, pe urmă am continuat drumul către Perla Qatarului, este o insulă luxoasă artificială în care trăiesc peste 40.000 de oameni.

Perla Qatarului din Doha, este un complex rezidențial de lux, care se dezvoltă pe o insulă artificială. Insulă se întinde pe o suprafață de 32 de km pătrați și este înțesată de vile luxoase și câteva zeci de blocuri de apartamente, hoteluri, mall-uri sau restaurante.

În trecut, în acest golf oamenii se ocupau cu pescuitul perlelor, însă acele vremuri au trecut de mult, iar locul în sine s-a transformat într-o perlă. Totuși, astăzi Qatarul rămâne  unul dintre cei mai importanți comercianți de perle din Asia, înainte ca japonezii să introducă perlele ieftine, mai accesibile.

Am văzut cele mai frumoase locuri în Perla Qatarului, am ajuns în acest cartier spre seară, ne-am oprit să bem câte o cafea și să facem poze de amintire. Ne-am bucurat să vedem cel mai mare cartier din Perla Qatarului, este Porto Arabia. Am văzut că sunt construite nu mai puțin de 31 de zgârie- nori cu apartamente luxoase amplasate în jurul unei lagune circulare, cu o insulă în mijloc și un port cu spațiu pentru 750 de ambarcațiuni.

Mai există în zonă peste 400 de case, 6000 de locuri de parcare și spații pentru magazine a unor brănduri internaționale. Există, de asemenea, o zonă asemănătoare cu cea a Veneței, un sistem amplu de canale, scuaruri și piețe pietonale prietenoase și case pe malul mării. Există chiar și o replică a Podului Rialto din Veneția.

 Am ajuns acasă și am mâncat, eram obosiți și ne-am dus la culcare. Aventura noastră continuă prin Doha, am avut multe locuri de văzut.

Am vizitat împreună, Msheireb Downtown Doha o zonă în dezvoltare cu arhitectură contemporană, moschei albe strălucitoare și un grup de muzee de istorie, în conace elegante în stil arab. Viața de familie qatariană este expusă la Casa Radwani, iar Casa Bin Jaimood are expoziții despre scalvia mondială. Opțiunile de luat masa includ restaurante internaționale în hoteluri de lux, iar standurile de suveveniruri și arcadele din Piața Waqif  ce se află în apropiere.

O altă locația Katara, un parc de joacă pentru copii, restaurante și cafenele.  Turiștii și localnici erau în toi. Înainte să ne așezăm la restaurantul Katara, am intrat pentru câteva minune la Planitarium Al Thuraya. Intrarea era gratuită, erau mulți vizitatori. Am putut fi aproape de univers și de planete. Am văzut telescoape mici și mare ce am văzut prin ele luna, soarele și alte planete.

 Am stat câteva minunte prin parc,  ne-am plimbat și am plecat acasă. Unde ne așteptau cu cina gata.

În următoarea zi, ne-am dus cu metroul. Am lăsat mașina acasă, ne-am dus pe jos până la stația de metrou. Am trecut printre zgârie nori, și am trecut pe lângă City Mall și acolo am găsit Metroul. Am cumpărat bilete pentru o direcție. Am făcut tranzit de la o line la altă ca să ajungem la  Mall of Qatar. Ne-am plimbat prin Mall, ne-am oprit să beam o cafea și ne-am întors în direcția în care am venit.

Am ajuns acasă am luat cina și pe urmă am ieșit să ne plimbăm prin Corniche, să ne bucurăm de priviliștea de afară. Locul pe unde localnicii și turiștii se plimbă seara. Chiar lângă Muzeul  Islamic Art este portul  de dhow-uri, ambarcațiuni din lemn la bordul cărora se poate lua cina.

A fost o plăcere deosebită pentru noi să ne plimbăm de-a lungul golfului. Panorama asupra mării în care pare să se confundă zgârie norii este unică și mi s-a întipărit în minte pentru mult timp.

În următoare zi, am avut ultimele locații din călătoria noastră. De dimineață, după ce am luat micul dejun,  am plecat la drum către Wakra este la aproximativ 20 minute cu mașina din Doha sau cu metroul.

În fermecătorul oraș antic Al Wakra este un souq încântător și înfloritor, care merită vizitat pentru oricine este interesat de moștenirea și cultura Qatar-ului. Acest Old Souq este plin de restaurante și cafenele populare și se întinde pe aproximativ 3 km de-a lungul coastei orașului, cu o corniche pe care oamenii să se plimbe. Souq-ul este împărțit în 10 zone de piețe, restaurante, magazine, grajduri și are un loc de joacă pentru copii, parcare și Souq Al Wakra Hotel Qatar.

 Souq-ul se află pe locul inițial, care a fost restaurat autentic, încă o mulțime de restaurante. Acesta este o locație grozavă pentru prânz sau cină sau un loc pentru relaxare, cumpărături, plimbare și ne-am bucurat de atmosfera răcoroasă din Wakra. Este bun pentru cupluri și familii. De asemenea, puteți face o plimbare de câteva minunte în jurul portului Wakra. Am meritat să petrecem ceva timp în aceste locuri.

Am luat prânzul la un restaurant Yemenez, piața a avut puază de masă și de rugăciune. După amiază iar s-au deschis. Am stat și ne-am plimbat prin plaja pustie și frumoasă.

Ne-am pornit la un Mall să bem cafea și să ne plimbăm prin magazin.

Ne-am dus la ultima locație pe care am vrut să o vizităm, Promenada Lusail Marina. Ultima locație din seara această, pentru că a doua zi, plecam acasă. Trezirea noastră a fost dis de dimineața. Ca seara să fim acasă în Muscat.

Am avut o plimbare pe cinste în Promenada Lusail Marina, a fost ultima zi a noastră în Qatar.  Se făcuse seara și aerul era răcoros. Ne-am gândit cu soțul meu să facem o plimbare pe Marine Promenada. Promenade a fost inaugurată în 2018 în inima orașului Luisal și a devenit instantaneu un loc renumit pentru arhitectura sa frumoasă. Este o atracție turistică foarte populară în Qatar, care prinde viață seara. Oferă măreție cu gama sa vastă de facilități care combină luxul și confortul. Punctul culminant al promendei portului de agrement este fațada sa mare de 4.2 metri lungime, creând o priveliște pitorească pentru vizitatori.

Amploarea caracteristicilor promenadei Marina nu se limitează doar la vizitarea obiectivielor turistice,ci și are și multe de oferit pentru a satisface pofta de a gusta rețete delicioase.

Sunt restaurante, cafenele și lounge-urile de pe promenada Luisal  care oferă o gama largă de delicatese pentru toți, în funcție de preferințele gustative.

 Am observat și leagăne pentru copii,  balansoare, șlapi de sărituri, leagăne cu sărituri de cai. Un număr mare de palmieri sunt plantați de-a lungul căii. Denumit pe bună dreptate orașul hipermodern, Lusail este un amestec de tehnologie și natură.

Ne-am întors acasă unde ne aștepta cina gata. Trebuia să ne facem bagajele și să ne culcăm devreme pentru că dis de dimineață ne-am pornit la drum către Muscat, Oman. Am avut un drum lung, frumos și obositor. Am trecut prin vămile care le-am trecut cu o săptămână mai devreme.

A fost o călătorie pe cinste și amintiri frumoase, cu aventură, peripeții și prieteni dragi. Nu voi uitat această călătorie niciodată.

Am ajuns acasa seara obosiți și fericiți că am dus până la capăt această provocare.

Recomand această aventură.

 

                                     Scris de Bogus Elena

 

Bahrain - also called the "Kingdom of the Two Seas."

In this article I came to tell you about the wonderful trip to Bahrain.

After a week in Saudi Arabia, our journey to the island of Bahrain followed.

That I spent part of the day in Medinah, I went to the Prophet's Mosque, and then I visited a few places in the region. Towards morning we set off for Bahrain.

After breakfast at the hotel where we were staying, we packed our bags and set off.

I'm sorry I failed to do some of the things I didn't do the night before. We returned to the Mosque to visit that wonderful spiritual wealth of all Muslims.

We left Medinah around noon. It was a long and tiring journey to Bahrain.

From Medinah to Bahrain, it is almost 1303 km by car, almost 13 hours and by plane it takes almost 2 hours.

But you can't see the view from the car on the plane. Traveling by car is more exciting and exciting. See many interesting things and new impressions.

We stopped for lunch, prayed and refueled the car. Because it is a long and tiring journey, it is a challenge to see fascinating things.

Traveling through Saudi Arabia, there were some good and some bad impressions. What I didn't like about Saudi Arabia were some roads broken down by heavy trucks carrying long-distance cargo.

Another impression was the dirt from the gas station where there were dirty toilets, it was not clean in the mosque, as well as in the restaurants.

But not all gas stations and restaurants were the same. All around was deserted, here and there were Bedouin tents that stretched for miles. A few miles away you could see a small town or a larger city.

In some places the streets of the lighted cities were clean, and you could find a place to have lunch or dinner. There were parks to rest.

The journey was a dream. I couldn't believe it was that place and I wanted to extend my stay in Saudi Arabia.

My husband informed me that we would be in Dammam in the morning. We decided to rest and then set off. It's tiring to drive for 13 hours.

On the way, we were able to visit various interesting places, but due to lack of time we did not. Along the way, I saw trucks and cars, but unfortunately I did not have the walls. Due to fatigue and the long road, he accommodated us so that we could rest so that we could cross the customs between Saudi Arabia and Bahrain.

It was four in the morning when I arrived in Dammah. At the entrance to the city I looked for a cheaper and cleaner hotel. And yet I found it. We stayed, took a shower and went to bed.

It was a long and adventurous journey. We drank coffee and tried to have breakfast. Since we couldn't find it, we set off for Bahrain. I went through Al Khobar customs in Saudi Arabia to customs in Bahrain.

King Fahad Causeway is a series of bridges and roads that connect Saudi Arabia and Bahrain. At 25 km (15.5 mi), the western end of the road is the Al Khour district of Khobar, Saudi Arabia, and the eastern end is Al Jasra, Bahrain.

The five bridges are supported by 536 concrete pillars, with seven embankments in the shallower waters of the Gulf. One of the landslides, known as Middle Island, Al Jazirat al Wustaa has been transformed into a sizeable artificial island with customs and immigration facilities, a mosque and gardens and fast food restaurants. Another island at the end of the road belongs to Bahrain and is simply known as the Mother of Drowsiness.

Between the two countries Dammam and Bahrain, we did almost 2 hours, we also took into account the two customs we passed. I did almost 86 km.

Passing through the customs of Saudi Arabia, I had some pleasant emotions being for me, a land unknown. In front of us was a road that was built on water. It was sunny and pleasant outside.

I passed both customs without any problems. Quick and easy. We had to get to my husband's relatives, who were waiting for us at noon. It was the first time to her husband's relatives.

It was almost 30 km from customs to Bahrain. My husband was with them and he knew the way. Here I met a different society, a different tradition and a different culture.

I didn't know much about Bahrain. I knew she was surrounded by water, if a tsunami comes she can drown everyone.

I will talk about my past experiences and my impressions of Bahrain. I hope that on the next visit, I will get to know her better.

Bahrain spelled in the past and Bahrain, officially the Kingdom of Bahrain, literally the Kingdom of the Two Seas, is an independent and sovereign island country in the Middle East, comprising an archipelago of 33 islands in the southern Persian Gulf.

It has an area of ​​665 km. The main islands are Bahrain, 562 km away, the largest island of Al Muharraq, Umm o Nasan, Sitrah, Jiddah and the Hawar group. The capital is Manama and the largest city in Bahrain. Bahrain was under British control from 1861 until 1971, when it gained independence.

The highest peak, Jabal ad Dukhan: 122 m is located in the central part of the largest island.

I learned from my husband that on the northern coast, where there are karst springs, dates grow and vegetables (tomatoes) and fruits (melons) are grown.

In the past, the entire surface of the country was covered with date forests.

Many have been cut down with the country's industrialization, others have dried up due to falling groundwater levels. The southern part of the kingdom is occupied by salt marshes and deserts. Hot and humid winds blow north-west or warm dry breezes from the south.

I wanted to know more about this wonderful country. We found out during our trip there.

It's past noon. My husband's family was waiting for us for lunch. Because we wandered around the area, we went to the market to get them something.

I had great emotions because I didn't know how to get along with them. I didn't know them at all. We reached them who had been waiting for us for a long time.

I met his family. It was welcoming and warm. We talked, got to know each other and joked. That day, we didn't go anywhere because we were tired and wanted to spend more time with our family. We were served homemade goodies and sweets.

It was a beautiful day when we had a lot of fun. I had no plans for the next day. But we wanted to get out of the house and visit the city.

I wanted to bathe in the ocean and we arranged to go with the girls the next day. I enjoyed their plan, I couldn't wait to go.

It was a day full of joy, when we got closer and became friends. It was like a dream for me. The next day, I drank coffee, my husband went to repair the car. I stayed home with the girls and made lunch.

We waited for him to enjoy the presence of the other. In the afternoon we went with the girls to bathe in the ocean. We took our spare clothes in our backpacks.

I reached the ocean, there was a cold wind, the waves were rough and I was afraid to go into the water. People came with their families to relax and rest by the sea. I sat in the salt water. Almost an hour. I was very happy.

Because it was late and cold, I went home. We went home to Fatima to change from wet to dry clothes so we wouldn't catch a cold. I drank something hot and talked.

Our discussion was interesting and productive. I like to meet interesting people, beautiful at heart and mind.

You have a lot to learn from them, and to charge yourself with positive energy.

After this beautiful adventure, we became hungry. I bought some very delicious snacks, for the first time I ate something like that. Spicy and delicious.

After that we went to dinner at a famous restaurant in Bahrain, the girls said it was popular, but the food was tasty too. I ordered skewers, salad and juice. I felt good in the company of the girls. We had fun and laughed heartily.

We returned home full of energy and full of positive emotions. My husband was waiting for me angrily because we were planning to go together. I calmed him down and promised to go with you the next day.

We went to bed because we were tired. In the morning, the mistress of the house served us breakfast.

After breakfast, we got ready to go out. We planned to spend that day interesting and pleasant.

Our plan was to go with my husband to the capital Manama, to visit some wonderful locations. I had great emotions visiting those beautiful places.

Manama is the capital of Bahrain, located in the Persian Gulf, northeast of Bahrain. It is the largest city in Bahrain with a population of about 155,000, almost a quarter of Bahrain's total population.

Manama has been mentioned in Islamic chronicles since 1345. It was conquered by the Portuguese in 1521 and then by the Persians in 1602. It was held with small interruptions by the Al Khalifa dynasty since 1783. Manama was declared a port in 1958 and 1971 is the capital. Bahrain Independent.

The city was preparing for Independence Day in December. They put up colorful lights and decorated the city with Independence Day flags. Manama's economy is identical to that of Bahrain as a whole, oil, refining, dhow, fishing and diving. Manama is served by Bahrain International Airport on Al Muharraq Island, which is connected by a bridge.

Al Manamah was one of the twelve municipalities of Bahrain, and is now the capital of this country.

The first location I visited was the Al Fateh Mosque, one of the main tourist attractions in Bahrain and one of the largest mosques in the world. More than 7,000 believers could enter it. Al Fateh Mosque is home to the National Library. opened in 2006.

From there we went to the house, the owners were waiting for us for lunch. They prepared the most delicious food, seafood with rice. It was a hearty lunch.

 After resting, we went out into the city to visit other places, and one of them was Fort Bahrain.

The Bahrain Fort was built in the 14th century, but excavations have indicated the remains of a settlement called Dilmun, which dates back to 3000 BC. Named the Qalat Al Bahrain by the Arabs, the fort was inscribed on the UNESCO World Heritage List in 2005. The Bahrain Fort is an incredible structure that pays homage to Bahrain's deep-rooted history.

Located in the Seef area and formerly known as the Port of Portugal, Fort Bahrain or "Qal'at al-Bahrain" is built on an area of ​​180,000 sq ft. The occupation of the fort was recorded in 2300 BC. BC until the 16th century. The fort is named after Qal’at al-Burtughal and was located in the capital of the Dilmun civilization.

The excavated style of the fort reveals that the fort was used for residential, public, commercial, religious and military purposes. An archeological excavation has revealed various tools and artifacts; Dilmun Stamp seals, fishing gear, pots used for cooking and transporting food from Oman and Mesopotamia.

After this wonderful trip, we went to the Bahrain Mall, went for a walk and did some shopping. I drank coffee and had dinner. We stayed for a maximum of two hours and went home. Exhausted and happy, we prepared for the next day of adventure.

In the morning we had breakfast, and went to visit the Bahrain National Museum, the Tree of Life and other wonderful places. I was excited and happy.

I had breakfast in Bab Al Bahrain, a historic building located in Customs Square in Manama's central business district. This marks the main entrance to the Manama Souq. Opened in 1949 and designed by the emir's British adviser, Charles Al Belgrave, Bab Al Bahrain once stood on the Manama coast.

The monument itself was renovated in 1986 to incorporate Islamic architectural features. In 2013, a new complete renovation of the facade and interiors was made, the ground floor houses the tourist information office and a craft store. Today, the monument consists essentially of a huge arch, under which passes a road, which is often called the entrance to the souq (square) and 2 side arches are made for pedestrians. The building houses several shops and cafes, including Naseef Cafe, which was the first ice cream shop in the country.

The Avenue District, which runs past Bab Al Bahrain, contains many important banks and business units. The Avenu district is so named because all the offices of the Bahrain government were once housed there. The City of Gold (Gold Souq) is a shopping complex for gold ornaments and is also located on District Avenue.

We walked through the Golden City, bought some snacks and went on to the Al Bahrain National Museum. It was sunny and beautiful outside.

The National Museum of Bahrain presents the natural and cultural history of Bahrain, being one of the most popular destinations in Manama. It was opened in 1988 and is housed in a modern, sea-view building.

Activities such as fishing or pearl picking are carefully presented to best recall the past occupations of the locals. The museum includes 9 main halls where the accumulated heritage of the Kingdom of Bahrain is classified into 6 different sections.

Visitors to the museum can travel through its halls, from the traditional handicrafts section to the customs and traditions hall, the mound and antique documents hall, the manuscript hall, the Tylos hall and the Islamic period hall. At the end of this trip, visitors can enjoy a wide variety of traditional Bahraini dishes and international delicacies from the museum buffet. The museum also has a souvenir shop.

Bahrain is known as the center of the fishing and pearl industry. The museum is a small, Arabic-style building, divided into several halls.

The Pearl Diving Museum is located in the building considered to be the most important historical building in Bahrain, dating back to 1937. Built to house the Ministry of Justice and Islamic Affairs, the building has become the museum that best describes how to fish for pearls. with the tools and costumes used.

In addition, in the museum can be admired various exhibits from ancient weapons, traditional games, musical instruments, to instruments from the past.

The museum has a collection of ancient archeological artifacts from Bahrain, purchased in 1988 and covering approximately 5,000 years of Bahrain's history. The complex includes three halls dedicated to the archeology and ancient civilization of Dilmun, while two other halls describe the culture and lifestyle of Bahrain's recent pre-industrial past. In 1993, another hall was opened, the Natural History Hall, which focuses on the natural environment of Bahrain. This room features specimens of Bahrain flora and fauna.

We only visited the rooms where the artifacts and objects in Dilmum are, and we went outside to take pictures.

Outside in front of us lay an indescribable landscape, low water and tall buildings on the horizon.

After visiting the museum, we set out to see the Tree of Life.

The Tree of Life in Bahrain is about 400 years old and 9.75 m high. The tree is a local tourist attraction, due to the fact that it is the only tree that grows in that area.

The tree is visited annually by 50,000 tourists. Because of this, it was vandalized.

 It is believed that the place around the tree is used by various cults to practice ancient rituals.

After visiting the Tree of Life I went home. The evening was very pleasant with the family. Although I had no plans to go anywhere, I persuaded my husband to go out.

The night city was covered in colorful lights and a lot of hustle and bustle. People went out in the evening for fun and spending time together by the ocean, at cafes and restaurants.

The next day my husband took me to Fort Arad. Typical 15th century Arab fortress. For centuries, its defensive role has been exceptional in protecting Bahrain from an external enemy. The building was rebuilt, during the renovations only natural material was used, the building has not lost its uniqueness and historical authenticity.

After this tour through Fort Arad we set off for another destination:

Riffa Fort in Bahrain. An old defensive structure, the former sheikh's residence. The city of the same name was the ancient capital of Bahrain. Inside the fort is the sheikh's palace, with all the furniture. Just like a historical museum with a rich collection of exhibits.

We wanted to visit another location (Al Jasra's House) that was in our plan, but we didn't have time.

We went to the Koran House, which is one of the museums in Bahrain dedicated exclusively to the Koran. The collection is based on handwritten texts of the Qur'an from various parts of the earth. The oldest book dates from the 700's.

The museum has 10 rooms and is open two days a week. The building houses a library that is open to visitors every day.

In the evening we had dinner at an Indian restaurant in the city in an unforgettable atmosphere with our loved one.

We enjoyed the view from the outside, there were restaurants and cafes, people were enjoying each other's company.

It was a wonderful evening for both of us. It was a pleasant memory.

It was the last day in Bahrain and I wanted to spend as much time as possible. My emotions were vivid and indescribable. I'm sorry I'm leaving, I wanted to stay.

The next day, I had breakfast and drank Turkish coffee. We planned to visit other tourist attractions.

The first attraction was Amwaj Island. Juffair District is sometimes considered another urban extension of Manama, but in fact it was a completely different part of Bahrain. One of the main reasons to come is to see how fast this city is developing, as new accommodation towers appear every year. It is an expatriate area of ​​Manama, famous for its bars and fast food restaurants.

After seeing this wonder, we went to see another tourist attraction A’Ali, located between the city of Isa and the west coast of Bahrain, is a small cave village A’Ali. The village is known for being the center of arts and crafts in the region and is particularly famous for its pottery.

One of the best things to do here was to walk to the local bazaar and explore the pottery shops while the local workers who worked on that amazing craft worked.

We took some souvenirs, headed out of town to the famous Dilmun funeral mounds that were nearby and date back 5,000 years.

Coming home, we had lunch, rested, and packed our bags to leave for Qatar.

The girls invited me outside and we went to the Saar.

 Saar is close to Manama, but also far enough away to give a quiet and less hectic atmosphere. The area is known for the summer homes of the rich and famous Bahrain, but it is not the only thing.

The area is also known for its cafes and delicious cafes.

We had a wonderful evening with the girls at the restaurant until late, after which we went home. Everyone gave me presents, they were careful with us. We said goodbye to them.

The next day, we woke up, had breakfast, said goodbye to the mistress of the house, and set off for Qatar.

Leaving the customs in Bahrain, we entered Saudi Arabia to go to Qatar.

But I will talk about Qatar in the next article.

                                                        Written by Elena Boguș

Bahrain – este numit și “Regatul celor Două Mări.”

În acest articol am ajuns va povestesc despre minunata călătorie în Bahrain.  

După o săptămână petrecută în Arabia Saudită, a urmat călătoria noastră către insula Bahrain. 

Că în Medinah am petrecut-o parte din zi, am fost Moscheea Profetului, mai apoi am vizitat câteva  locații din regiuni. Spre dimineața ne-am pornit către Bahrain. 

Dupămicul dejun din hotelul la care am fost cazați, ne-am luat lucrurile și am plecat la drum. 

Îmi pare rău că nu am reușit  să fac unele lucrurile pe care nu le-am făcut cu o seară înainte. Ne-am întors la Moschee să mai vizităm acea minunată bogăție spirituală a tuturor musulmanilor. 

Ne-am pornit din Medinah pe la amiază. A fost un drum lung și obositor spre Bahrain.  

De la Medinah până la Bahrain, este aproape 1303 de km cu mașina,  aproape 13 ore iar cu avionul  faci aproape 2 ore. 

Însă priveliștea pe care o vezi din mașină din avion nu o viezi. Călătorind cu mașina este mai palpitant și interesant. Vezi multe lucruri interesante și noi impresii. 

Ne-am oprit să luăm prânzul, să ne rugăm și să alimentăm mașina. Deoarece este un drum lung și obositor, este o provocare să vezi lucruri fascinante. 

Călătorind prin Arabia Saudită, au fost unele impresii bune și mai puțin bune. Ce nu mi-a plăcut în Arabia Saudită au fost unele drumuri stricate de camioanele grele, care transportau marfă pe distanță lungă.  

O altă impresie a fost murdăria de la benzinărie unde erau toalete murdare, nu era curat în Moschee, cât și în restaurante. 

Însă nu toate benzinările și restaurantele erau la fel. De jur împrejur era deșert, ici colo erau cortutile beduinilor care se tindeau km întregi. La cîțiva km distanță puteai vedea câte un orășel sau un oraș mai mare. 

Pe alocuri strazele orașelor luminate, era curat și puteai găsi un loc unde să iei prânzul sau cina. Erau parcuri unde să te odihnești. 

Călătoria era de vis. Nu-mi vinea să cred că eram acel loc și vroiam să mai prelungim șederea în Arabia Saudită. 

Soțul meu m-a anunțat că v-om ajunge în Dammam spre dimineață. Am decis să ne odihnim și apoi să pornim la drum. Este obositor să conduci 13 ore. 

Pe drum, am putut vizita diferite locuri interesante, dar din lipsă din timp nu am făcut. Pe parcursul drumului, am văzut camioane și mașini, dar din păcate nu am avut perepeții. Din cauza oboseli și a drumului lung, ne-a cazat să ne putem odihni ca să putem trece vama dintre Arabia Saudită și Bahrain. 

Când am ajuns în Dammah era patru dimineața. La intrarea în oraș am căutat un hotel mai ieftin și curat. Și totuși am găsit. Ne-am cazat, am făcut un duș și ne-am culcat. 

Urma un drum lung și cu peripeții. Am băut cafeau și căutam să luăm micul dejun. Deoarece nu am găsit ne-am pornit către Bahrain. Am trecut vama pe la Al Khobar de la Arabia Saudită până la vama de la Bahrain.

King Fahad Causeway este o serie de poduri și drumuri care leagă Arabia Saudită și Bahrain. La 25 de km (15,5 mi), capătul de vest al drumului este cartierul Al Khour din Khobar, Arabia Saudită, iar capătul de est este Al Jasra, Bahrain. 

Cele cinci poduri se sprijină de 536 de stâlpi de beton, cu șapte terasamente în apă mai puțin adâncă a Golfului. Unul dintre tersamente, cunoscut sub numele de Insula Mijlociu, Al Jazirat al Wustaa a fost transformat într-o insulă artificială considerabilă, cu facilități vamale și de imigrare, o moschee și grădini și restaurante fast-food. O altă insulă spre capătul drumului aparține Bahrainului și este pur și simplu cunoscută ca Mama Somnolenței. 

Printre cele două țări Dammam șu Bahrain, am făcut aproape 2 ore, am luat în considerare și cele două vămi pe care le-am trecut. Am făcut aproape 86 km. 

Trecând vama Arabiei Saudită, am avut niște emoții plăcute fiind pentru mine, un tărâm necunoscut. În fața noastră se deschidea un  drum care era construită pe apă. Afară era soare și plăcut.  

Am trecut ambele vămi fără probleme. Repede și ușor. Trebuia să ajungem la rudele soțului meu, care ne aștepta la prânz. A fost prima dată la rudele soțului. 

De la vamă până la Bahrain erau aproape 30 km.Soțul meu a mai fost la dânșii și cunoștea drumul. Aici am cunoscut o altă societate, alte tradiții și altă cultură. 

Nu prea cunoșteam Insula Bahrain. Știam că era încojurată de apă, dacă vine un țunami poate să înece pe toți. 

Am să povestesc despre perepețiile mele petrecute și impresiile despre Bahrain. Sper că în vizita următoare, am să o cunosc mai bine. 

Bahrain ortografiat în trecut și Bahrein, oficial Regatul Bahrain, literal Regatul celor două mări, este o țară insulară independentă și suverană din Orientul Mijlociu, care cuprinde un arhipelag format din 33 de insule din sudul Golfului Persic. 

Are o suprafață de 665 km. Principalele insule sunt Bahrain cu 562 km, de departe, cea mai mare insulă Al Muharraq, Umm o Nasan, Sitrah, Jiddah și grupul  Hawar. Capitala este Manama și cel mai mare oraș al Bahrainul. Bahrainul a fost sub control britanic din 1861 până 1971, când și-a câștigat independența. 

Cel mai înalt vârf, Jabal ad Dukhan: 122 m este situat în partea centrală a celei mai mare insule. 

Am aflat de la soțul meu că pe coasta nordică, unde există izvoare carstice, cresc curmali și sunt cultivate legume (roși) și fructe(pepeni).  

În trecut întreaga suprafață a țării era acoperită cu păduri de curmale. 

Multe au fost tăiate odată cu industrializarea țării, altele s-au uscat din cauza scăderii nivelului pânzei freatice. Partea sudică a regatului este ocupată cu mlaștini sărate și pustii. Aici suflă vânturi fierbinți și umede dispre nord - vest sau brize calde uscate din sud. 

Vroiam să aflu mai multe lucruri despre această minunată țară. Am aflat pe parcursul călătorie noastre petrecute acolo.

Deja trecut de amiază. Familia soțului ne-a aștepta cu prânzul. Deoarece ne-am rătăcit prin zonă, am trecut pe la piață să le luăm câte ceva. 

Aveam emoții mari, deoarece nu știam cum mă voi înțelege cu ei. Nu îi cunoșteam deloc.  Am ajuns la ei care ne așteptau de mult.

Am făcut cunoștință cu familia lui. A fost primitor și calzi. Am vorbit, ne-am cunoscut reciproc și am glumit. În acea zi, nu am ieșit nicăieri, deoarece eram obosiți  și am vrut să petrecem mai mult timp în familie. Am fost serviți cu bunătăți și dulciuri făcute de casă.

A fost o zi superbă în care ne-am distrat copios. Nu aveam planuri pentru a doua zi. Dar vroiam să ieșim din casă și să vizităm orașul.

Vroiam să mă scald în ocean și am organizat cu fetele să mergem a doua zi. M-am bucurat de planul lor, abia așteptam să merg.

A fost o zi plină de veselie,  în care ne-am apropiat și am devenit prietene. Pentru mine a fost ca un vis. A doua zi, am băut cafeaua, soțul a plecat să repare mașina. Eu am stat acasă cu fetele și am pregătit prânzul.

L-am așteptat să ne bucurăn de prezența celuilalt. După amiază am plecat cu fetele să ne scăldăm la ocean. Ne-am luat hainele de schimb în ghiozdan.

Am ajuns la ocean, bătea un vânt rece, valurile erau agitate și mă temeam să mă bag în apă. Oameni vineau cu familile lor, pentru a se relaxa și pentru a se odihni pe malul mări. Am stat în apa sărată. Aproape o oră. M-am bucurat enorm de mult. 

Deoarece era târziu și frig, am plecat acasă. Am plecat la Fatima acasă să ne schimbăm de hainele ude  în cele uscate ca să nu răcim. Am băut ceva cald și am stat de vorbă.

Discuția noastră a fost interesantă și productivă. Îmi place să cunosc oameni interesanți, frumoși la suflet și la minte.

Ai multe lucruri ce învăța de la ei, și să te încarci cu energie pozitivă.  

După această aventură frumoasă, ni s-a făcut foame. Am cumpărat niște gustări foarte delicioase, pentru prima dată am mâncat așa ceva. Picante și delicioase.  

După aceea ne-am dus să luăm cina, la un restaurant celebru din Bahrain, din spusele fetelor era popular, dar și mâncarea era gustoasă. Am comandat frigărui, salată și suc. M-am simțit bine în compania fetelor. Ne-am distrat și am râs copios. 

Ne-am întors acasă cu energia încărcată și plină de emoții pozitive. Soțul mă aștepta supărat deoarece am plănuit să mergem împreună. L-am calmat și am promis că v-om merge a doua zi împreună.

Deoarece eram obosți ne-am culcat. Dimineața, stăpâna casei ne-a servit cu micul dejun. 

După micul dejun, ne-am pregătit să ieșim în oraș. Am avut în plan  să petrecem acea zi interesant și plăcut.

Planul nostru a fost să ne ne ducem cu soțul meu în capitala Manama, să vizităm câteva locații minunate. Am avut emoții mari  vizitând acele locuri frumoase.

Manama este capitala Bahrain-ului, situat în Golful Persic, nord-estul insulei Bahrain. Este cel mai mare oraș din Bahrain cu o populație de aproximativ 155,000, aproape un sfert din populația totală a Bahrainului. 

Manama a fost menționat în cronicile islamice încă din 1345. A fost cucerită de portughezi în 1521 iar apoi de persani în 1602. A fost deținută cu mici întreruperi, din dinastia Al Khalifa încă din 1783. Manama a fost declarată port 1958 și 1971 este capitala Bahrainului indepedent. 

Orașul se pregătea de ziua independenței ce avea să fie în luna decembrie. Puneau luminițe colorate și împodobeau orașul cu stegulețe de ziua indepedenței. Economia Manamei este identică cu cea a Bahrainului ca un întreg, petrol, rafinare, dhow, pescuit și scufundări. Manama este deservită de Aeroportul Internațional Bahrain de pe insula Al Muharraq, de care este legat printr-un pod. 

Al Manamah a fost una dintre cele douăsprezece municipii ale Bahrainului, iar acum este capitala acestei țări. 

Prima locație pe care am vizitat-o a fost Moscheea Al Fateh una dintre principalele atracții turistice din Bahrain și  una dintre cele mai mari moschei din lume. În ea puteau să intre peste 7000 de credincioși. La moscheia Al Fateh se află Biblioteca Națioanală. deschisă în anul 2006.

De acolo ne-am îndepărtat către casă stăpâni ne-a așteptat cu prânzul. Au pregătit ce-a mai delicioasă mâncare, fructe de mare cu orez. A fost un prânz copios. 

 După ce ne-am odihnit am  mai ieșit în oraș să mai vizităm și alte locuri, și una din ele a fost Fortul Bahrain. 

Fortul Bahrain a fost construit în secolul XIV, însă excavațiile au indicat rămășițele ale unei așezări numite Dilmun, ce datează din anul 3000 I.Hr. Numit de arabi Qalat Al Bahrain, fortul a fost înscris pe lista de patrimoniul mondial UNESCO în 2005. Fortul Bahrain este o structură incredibilă care aduce un omagiu istoriei adânc înrădăcinate a Bahrainului.   

Situat în zona Seef și cunoscut anterior dreptul Portul Portugaliei, Fortul Bahrain sau „Qal’at al-Bahrain” este construit pe o suprafață de 180.000 sq ft. Ocuparea fortului a fost înregistrată din 2300 î. Hr. până în secolul al XVI-lea. Fortul este numit după Qal’ at al-Burtughal și a fost situat în capitala civilizației Dilmun. 

Stilul excavat al fortului dezvăluie că fortul a fost folosit în scopuri  rezidențiale, publice, comerciale, religioase și militare. O săpătură arheologică a scos la iveală diverse unelte și artefacte; Sigilii Dilmun Stamp, unelte de pescuit, oale folosite pentru gătit și pentru trasportul alimentelor din Oman și Mesopotania. 

După această călătorie minunată, am plecat în Bahrain Mall, ne-am plimbat am făcut cumpărături. Am băut o cafea și am luat cina.  Am stat maxim două ore  și ne-am dus acasă.  Epuizați și fericiți ne-am pregătit pentru a doua zi de aventură.

Dimineața am luat micul dejun, și am plecat să vizităm Muzeul Național Bahrain, Copacul Vieții și alte locuri minunate. Am fost entuziasmată și fericită.

Micul dejun l-am în Bab Al Bahrain, este o clădire istorică situată în Piața Vămilor din cartierul central de afaceri din Manama. Aceasta marchează intrarea principală în Souq-ul Manama. Deschis în 1949 și proiectat de consilierul britanic al emirului, Charles-Belgrave, Bab Al Bahrain, stătea cândva pe coasta Manamei. 

Monumentul în sine a fost renovat în 1986 pentru a încorpora caracteristicile arhitecturale islamice. În 2013, a fost făcută o nouă renovare completă a fațadei și a interioarelor, parterul găzduiește biroul  de informații turistice și un magazin  de artizanat. Astăzi, monumentul constă în esență dintr-un arc uriaș, sub care trece un drum, care este adesea denumit intrarea în souq-ul (piață) și 2 arcade laterale sunt făcute pentru pietoni. Clădirea găzduiește mai multe magazine și cafenele, inclusiv Naseef Cafe, care a fost primul magazin de înghețată din țară. 

Districtul Avenue, care trece în fața Bab Al Bahrain, conține multe bănci importante și unități de afaceri. Districtul Avenu este numit așa deoarece toate birourile guvernului Bahrain au fost odată găzduite acolo. Orașul de Aur ( Gold Souq) este un complex comercial pentru ornamente de aur și este, de asemenea, situat pe Districtul Avenue. 

Ne-am plimbat prin Orașul de Aur, am cumpărat ceva gustări și am plecat mai departe la Muzeul Național Al Bahrain. Afară era soare și frumos. 
Muzeul Național din Bahrain prezintă istoria naturală și culturală a Bahreinului, fiind una dintre cele mai populare destinații din Manama. A fost deschis în 1988 și este găzduit de o construcție modernă, cu vederea spre mare.  

Activitățile precum pescuitul sau culesul perlelor sunt atent prezentate pentru a rememora cât mai bine îndeletnicirile din trecut ale localnicilor. Muzeul include 9 săli principale unde este clasificat patrimoniul acumlat al Regatului Bahrain în 6 secțiuni diferite. 

Vizitatorii muzeului pot călători prin timp când trec prin sălile sale, de la secțiunea de obiecte de artizanat tradițional, la sala de obiceiuri și tradiții, sala de movile funerale și documente vechi, sala de manuscrise, sala Tylos și sala perioadei islamice. La sfârșitul acestui voiaj, vizitatorii se pot bucura de o mare varietate de feluri de mâncare tradiționale din Bahrain și delicatese internaționale de la bufetul muzeului. Muzeul conține și un magazin de suvenirurii. 

Bahrainul este cunoscut ca un centru al industriei de pescuit și a perlelor. Muzeul este o clădire nu foarte mare, în stil arab, împărțită în mai multe săli. 

Muzeul Scufundătorilor de Perle se află în clădirea considerată a fi cel mai important edificiu istoric din Bahrain, ce datează din anul 1937. Construită pentru a găzdui Ministerul Justiției și Afacerilor Islamice, clădirea a devenit muzeul care descrie cel mai bine modalitatea de pescuire a perlelor, cu uneltele și costumele folosite. 

Pe lângă acestea în muzeu pot fi admirate exponate diferite de la arme antice, jocuri tradiționale, instrumente musicale, la instrumente din timpurile trecute. 

Muzeul deține o colecție de artefacte arheologie antice din Bahrain, achiziționate din 1988 și care acoperă aproximativ 5000 de ani din istoria Bahrainului. Complexul include trei săli dedicate arheologiei și civilizației antice a Dilmunului, în timp ce alte două săli descriu cultura și stilul de viață din trecut preindustrial recent al Bahrainului. În 1993, a fost deschisă o altă sală, Sala de Istorie Naturală, care se concentrează pe mediul natural din Bahrain. Această sală prezintă explemplare din flora și fauna din Bahrain. 

Am viztat doar camerele în care sunt artefactele și obiectale din Dilmum și am ieșit afară să facem poze.

Afară în faţa noastră se întindea un  piesaj de nedescris, ape întine şi clădiri înalte la orizont. 

După vizitarea muzeului, ne-a pornit să vedem Copacul Vieţii.

Copacul Vieții din Bahrain, are o vârstă de aproximativ 400 de ani și o înălțime de 9.75 m. Copacul reprezintă o atracție turistică locală, datorită faptului că este singurul arbore care crește în acea zonă.

Arborele este vizitat anual de 50.000 de turiști. Din această cauză, această a fost vandalizat. 

 Se crede că locul din  jurul copacului este folosit de diferite culte pentru practicarea ritualorilor antice.  

După ce am vizitat Copacul Vieții am plecat spre casă. Seara a fost foarte plăcută în sânul familiei. Deși nu am avut în plan să ieșim nicăieri, l-am convins pe soțul meu să ieșim în oraș.

Orașul noapte a fost îmbrăcat în lumini colorate și multă forfotă. Oamenii ieșeau seara pentru distracție și a petrece timpul împreună pe malul oceanului, la cafenele și restaurante.

A doua zi soţul meu m-a dus la Fortul Arad. Cetatea arabă tipică din secolul al XV-lea. De secole, rolul său defensive a fost exceptional în protejarea Bahrainului de un iamic extern. Clădirea a fost recostruită, în timpul renovărilor au fost folosit doar material natural, clădirea nu şi-a pierdut unicitatea şi autenticitatea istorică. 

După acest tur prin Fortul Arad ne-a pornit către o altă destinaţie:

Fortul Riffa din Bahrain. O structură defensive veche, fosta reşedinţă a şeicului. Oraşul cu acelaşi nume era vechea capitală a Bahrainului. În interiorul fortului se află palatal şeicului, cu toate mobilierele. La fel ca şi un muzeu istoric cu o bogată colecţie de exponate. 

Vroiam să mai vizităm o altă locaţie (Casa lui Al Jasra) care era în planul nostrum, dar nu aveam timp.

Am mers la Casa Coranului care este unul din muzeele din Bahrain dedicat exclusiv Coranului.  Colecţia se bazează pe texte scrise de mână ale Coranului din diferite locuri de pe pământ. Cele mai vechi cărții datează din ani 700.

Muzeul este format din 10 camere şi este deschis două zile pe săptămână. Clădirea găzduieşte o bibliotecă care este deschisă vizitatorilor în fiecare zi. 

Seara am luat cina la un restaurant cu specific indian în oraş într-o atmosferă de neuitat alături de omul drag.

Ne-am bucurat de priveliştea de afară,  erau restaurant şi cafenele, oamenii se bucurau de compania  celuilalt. 

A fost o seară magnifică şi nemaipomenită în doi. A fost o amintire plăcută. 

Mai era ultima zi în Bahrain şi vroiam să o petrec cât mai intens. Emoţiile mele erau vii şi de nedescris. Îmi pare rău că plec, vroiam să mai stau.

A doua zi, am luat micul dejun şi am băut cafea turcească. Am avut în plan să mai vizităm și alte atracții turistice.

Prima atracție la  care a fost Insula Amwaj. Districtul Juffair este uneori considerat drept o altă extindere urbană din Manama, dar de fapt aceasta era o parte complet diferită a Bahrainului. Unul dintre principalele motive pentru a veni este să vedem cât de repede se dezvoltă acest oraș, pe măsură ce în fiecare an apar noi  turnuri de cazare. Este o zonă expatriată din Manama renumită pentru barurile sale și restaurantele fast food. 

După ce am văzut această minunăție, ne-am dus să vedem o altă atracție turistică A’Ali, amplasată între orașul Isa și coasta de vest a Bahrainului, este un mic sat de peșteră A’Ali. Satul este cunoscut pentru a fi centrul artelor și meșteșugurilor din regiune și este deosebit de renumit pentru ceramica sa.  

Unul dintre cele mai bune lucruri de făcut aici a fost să ne plimbăm până la bazarul local și să explorăm magazinele de ceramică în timp ce lucrau muncitorii locale care a lucrat la aceea ambarcațiune uimitoare. 

Am luat niște suveniruri, ne-am îndreptat afară din oraș spre faimoasele movile de îmmormântare Dilmun care se aflau în aproprierea și datează de 5000 ani.

Venind acasă am luat prânzul, ne-am odihnit și am făcut bagejele pentru a pleca la Qatar.

Fetele m-au invitat afară ne-am dus la Saar.

 Saar este aproape de Manama, dar și destul de îndepărtat pentru a da o atmosferă liniștită și mai puțin agitată. Zona este cunoscută pentru casele de vară ale bogatului și faimosului Bahrain, dar nu este singurul lucru. 

Zona este, de asemenea, cunoscută pentru cafenele și cafenele sale delicioase. 

Am petrecut o seară minunată alături de fete la restaurant până târziu,după aceea ne-am dus acasă. Toată lumea mi-a dăruit cadouri, au fost atenți cu noi. Ne-am luat rămas bun de la ei.

A doua zi, ne-am trezit, am luat micul dejun, ne-am luat rămas bun de la stăpâna casei și am plecat la drum către Qatar.

Lăsând în urmă vama de la Bahrain și am intrat în Arabia Saudită, ca să ne ducem la Qatar.

Dar despre Qatar am să vă vorbesc în articolul următor.

                                                                 Scrisă de Elena Boguș