Centru de Dramaturgie Contemporana

Luna septembrie, a luat fiinţă un nou proiect - Centru de Dramaturgie Contemporană - care îşi propune să restabilească unitatea dintre dramaturgi şi regizori şi actori.În fiecare marţi la ora 18, s-a citit câte două sau trei texte de referinţă din literatura basarabeană. Până acum, au fost citite texte a mai marilor dramaturgi de la noi. Dar de luna octombrie se va citi texte lucrate la Atelierul de Dramaturgie, unde în fiecare joi, scriem texte şi le citim si le comentăm.

Nu voi face publicitate nimănui, voi spune o părere de a mea despre atelierul de dramaturgie.

Eu spersa fie luate toate textele în serios.Fiecare marţi, s-a montate cîte un text de a fiecărui autor de la noi. Textele au fost regizate de tineri regizori cunoscuţi şi mai puţin cunoscuţi.Am fost prezenta la toate lecturile care s-au citit în luna septembrie.Am sa spun o părere despre fiecare. Pe rînd care mi s-a întipărit cel mai tare.Fie ca e scenariu, nuvelă sau proză, textele sunt bune, dacă le-as citi pe toate cu siguranţa mi-ar fi plăcut. Dar cel mai mult mi-a dat seama, ca nu contează textul, ci foarte mult, cum regizorul il pune în scena si cum îl joacă actorii.

Dar tot cu o părere voi veni pe rând pentru fiecare text văzut în luna septembrie.

Voi începe cu primul text a lui Dumitru Crudu," A doua zi", regizat de Sava Cebotari. Prima dată asist la astfel de lecturi. Mi s-a părut interesant. Textul lui Dumitru Crudu, e un text bun. Mi l-am imaginat cu altfel să fie regizat. Ar ieşi un film şi un spectacol din el, bun.

Textele lecturii din a doua săptămână din luna septembrie, mai puţin reuşite. Regia a fost slabă Textul lui Al Vakulovski l-aş vedea într-un film sau să fie jucat cu actori pe o scenă underground. Textul Seamezii la fel mi  s-a părut slab jucat, dar pe o scenă de teatru şi în film liber se poate juca.

Marţii din a treia săptămână nu pot spune nimic decât impresii bune. Mi-a plăcut cum s-a citit textele, s-a jucat bine. Textele s-ar vedea ca scenarii de teatru şi de film. Iepuri nu mor de Ştefan Baştovoi, regizat de Ina Surdu, al doilea text Merişor de Constantin Cheianu, regizat de Stela Lupan. Nu se compară cu ceea ce a fost înainte şi după.

În ultima săptămână din luna septembrie, s-a citit Zilele lui Oreste, autorul Vitalie Ciobanu, regizorul Ştefan  Barbăroşie. Cu părere de rău, nu pot spune o părere cît de cît bună, pentru că nu l-am ascultat, pe mine nu ma prins deloc.

Iar al doilea text, de Vladimir Beşleagă, Proiec, regizat de Ion Coşieru, a fost bine jucat de actorii. Mi s-a părut interesant.

Acum vom vedea cum vor fi textele pentru luna octombrie.