Traditional Omani food

A good friend of mine gave me a very good suggestion to write about traditional Omani food. In another article, I started writing about traditional Omani food served at weddings and engagements. Now I will talk about the traditional Omani food that is served daily at meals and religious holidays, such as Eid, Ramadan, funerals and other important events.

But for starters I will start with an intro about some information that you will find and what you will not find in the menu of restaurants in Oman. The food in Oman is delicious and what leaves your mouth watering after you taste it. You can't stop it after you taste it, meat or rice flavored with different spices. The cuisine is a mixture of dishes from different regions such as India, Europe and America etc. However, unfortunately, alcohol and pork are banned in Islam. Alcohol and pork are not sold in shops and hotels. However, some hotel restaurants have bars for foreigners.

Oman is a wonderful vacation spot. The delicious and improving food, the warm and hospitable nature of the people invented with a lot of activities, events and festivals make this place a tourist magnet and ensure that tourists return with pleasant memories of this country.

Oman hosts wonderful landscapes, beautiful beaches, dazzling deserts and wonderful waterfalls. Oman is truly a charming country, and the food here is fantastic.

Who doesn't like to taste a delicious and beautifully prepared cuisine? Oman hosts some of the most delicious dishes in the world. The main ingredients used in the main dishes are rice and fish, rice with chicken or beef, marinated with exclusive spices, such as Qabuli with lamb or Biryani lamb, Djaj Foug El-Eish.

Similarly, succulent dishes consist of homos chicken and some vegetables, muscat-style maqboos, battena-style chicken kabuli and chicken arsiya.

I would like to talk about traditional Omani cuisine. Omani cuisine is influenced by Arabic, Iranian, Indian, Asian, Eastern Mediterranean and African cuisine, which reflects Oman's position as a vast trading empire at the intersection of traditional spice trade routes.

The dishes are often based on chicken, fish and lamb, as well as rice. Most Omani dishes tend to contain a rich mix of spices, herbs and marinades.

Omani people are well known for their hospitality and soft drinks. If you are invited to someone's house it will mean qahwa coffee, a strong, bitter drink, flavored with cardomon and dates or halwa, a sticky sweet gelatinous substance, which is made with brown sugar, eggs, honey and spices. It can be flavored with many different ingredients, such as nuts, rose water or even chocolate. Without it in the homes of locals, special events and religious holidays, weddings, engagements and funerals, is not missing.

Where will you go in Oman? Will you find Kahwa? It is the perfect representation of the famous Omani hospitality, with a full course that reflects the exceptional, warm and welcoming essence of the Omani heritage.

The kahwa offering is almost ritualistic and represents a direct representation of the warm and welcoming nature of the locals in Oman.

In addition to kahwa, Lokhemat is served, another ingredient for coffee, which are balls of flour and yeast flavored with cardamom and fried to gold, then served with cardamom syrup. The sweetness of this dish often counteracts the bitterness of kahwa.

 Kahwa is served with the right hand and is offered to the oldest to the youngest member. If they are guests then the first one is offered to the guest and then it is served to the owner of the house. Kahwa is an Oman coffee mixed with cardamom powder, often served as a symbol of hospitality. It is often served with dates and human halwa. The cups are normally only half full, and it is customary to drink three cups. Arabic coffee has a prominent place in traditional Arab holidays and special events such as Ramadan and Eid.

After serving Qahwa, switch to the actual food, depending on the food served at the table. Here I will write about the famous dishes that are usually served at lunch, the Eid holidays after Ramada and special events.

More substantial food often has rice as the main ingredient, along with cooked meat. The main daily meal is usually eaten at lunch, while dinner is lighter.

The most common dishes served at lunch are Kabsa and Makboos, it is a traditional dish of mixed rice, originating in Saudi Arabia. It is famous in the Arab world, especially in the Gulf countries, including Oman.

The food contains rice, basmati, vegetables, meat or chicken and a mixture of spices. It is sometimes served with yogurt or lettuce, traditional bread and tomato sauce. Maqbous is a kind of rice, colored yellow with saffron and cooked fish a spicy red or white meat.

Another dish is served in the house of the locals is Mashuai is a tasty fish dish. It is grilled kingfish with a special salted lemon sauce. Served with a portion of lemon rice, this dish is particularly delicious and should not be missed visit to the country. Rukhal bread is a thin, round, initially fire-baked bread made from palm leaves. It is eaten at any meal, usually served with Omani honey for breakfast or crushed over curry for dinner.

There are all kinds of bread in Oman. One of them is thick and has a large circular shape. But most often it is made and eaten with all kinds of curry is a thin bread and has the size of a small circular plate. Most locals make their own bread at home and obviously there are bakeries also popular in restaurants to be served with meals.

Another traditional Omani dish is Harees which is usually cooked for special occasions. It is what I call a simple food covered behind a facade for the simplicity of its appearance; tastes live, which will give a new dimension of understanding to the taste buds. It is easy to prepare and much tastier, given the simple ingredients needed to prepare it. It is made from wheat mixed with meat and is usually served with special sauce.

Harees are a favorite dish in the Middle East, especially during the holy month of Ramadan. The preparation and choice of ingredients differs from each Arab country. Harees is a combination of boiled, cracked or coarsely ground wheat, soaked in water, combined with clarified meat butter and mutton fat, which is left overnight. It looks more like porridge when served on a plate. It is seasoned with Arabic spices and when served cinnamon and sugar is introduced to give a refined taste and fragrance.

Sakhana is a thick soup made from wheat, dates, molasses and milk, usually eaten during Ramadan.

During Ramadan, you can taste human food at the best level. Foods such as shuwa, arsia (rice lamb) and mishkak (similar to kebabs) are served mainly during the Eid holidays. Shuwa is elaborately prepared by seasoning a large piece of meat (often lamb) and wrapping it in banana leaves, sacking and then burying it in a pit above the red coals. The meat is left to cook slowly for a few days in the embers and, when unpacked, it is tender and juicy.

Arsiya is a festival meal, served during the holidays, consisting of spicy rice puree with spices. And on the first day of Eid, Arsiya (lamb with rice) is eaten, also called "mudhroub rice", arsiya is a chicken and rice paste that is eaten with fruit sauce. It tends to appear during Eid and at celebrations such as weddings. The following recipe comes from East Omani from Omer Al Aamri. Arsiya is best eaten hot. It can be reheated in a microwave, but must be consumed on the day it is cooked.

In fact, on the first day of Eid, Arsiya is eaten, and in addition to arsiya, tea is drunk. Only arsiya is eaten that day. The owners of the house buy goats, sheep or camels to prepare for the 2 days of Eid.

Meshkak also known as kebab. Meshkak is ground beef, mutton or chicken that is grilled on sticks. It is usually marinated with various spices, in especial curry, and served with human bread. This is another special dish of Omani food, which is prepared all over the country, especially on the day after Eid and other special events.

Shuwaa is served on the third day of Eid by the whole family and in other special events. Shuwaa is a food that is served only on festive occasions. To this dish put pieces of goat, sheep, cow or camel marinated in a spicy paste of dates and fried in a special oven, which is a pit dug in the ground. This is usually a communal activity of an entire village. The meat is flavored with a variety of spices, then wrapped in bags of dried leaves, which are in turn placed in the oven. Another dish that is eaten on the streets of the Middle East and around the world is Shawarmele. This tasty sandwich consists of meat with spices, wrapped in pita bread. Often eaten with french fries or garlic, shwarms are freshly prepared in the street stalls of Oman and are eaten hot.

The traditional Omani cuisine is quite simple, but by using different marinades and impregnating the meat with spices, the result is a delicious preparation that stimulates the taste. Chicken, fish and mutton are regularly used in dishes. A favorite drink is laban, a salted milk. Yogurt, cardamom and pistachio flavorings are also very popular. Although spices, herbs, onions, garlic and lime are generally used in traditional Omani cuisine, unlike similar Asian food, it is not hot. Omani cuisine is also distinct from the indigenous foods of other Gulf states and varies even in different regions of the Sultanate. The differences between some dishes prepared in Salalah, in the south, and those prepared in Muscat, in the north, are so commercial that it is difficult to find anything in common between them. However, a pleasure that remains a symbol of Omani hospitality throughout the country are the ubiquitous dates, served with Khawa or Omani coffee. Special dishes are prepared for festive occasions. The Islamic world celebrates two main religious holidays - Eid Al Fitr and Eid Al Adha.

Eid Al Fitr is celebrated after the Holy Moon of Ramadan, when the Omani people complete their obligatory fast for 30 days. Eid Al Adha is celebrated at the end of the Haj, or pilgrimage, to Mecca, commemorating the sacrifice of Abraham. Dishes prepared during Ramadan are rarely cooked on other occasions. Food cooked on important occasions, such as Eid, is of an infinite variety. Humans across the country serve a variety of dishes. 

In Dhofar and Wusta, the festivities begin with mudhroub ruz, a dish made from cooked rice and served with fried fish and maqdeed, a special dried meat. In the Muscat, Al Batinah, Dahira and Sharqiya regions, muqalabul, a dish of tripe and jerky cooked with crushed or ground spices (cinnamon, cardamom, cloves, peppers, ginger, garlic and nutmeg), dominates the menu.

If you ever come to visit Oman, you will not regret it at all, you will be sweetened with Omani food.

Mâncarea tradițională omaneză

 O prietenă bună de-a mea mi-a dat o sugestie foarte bună, să scriu despre mâncarea tradițională omaneză. Într-un alt articol, am început să scriu despre mâncarea tradițională omaneză ce se servește la nunții și logodne. Acum voi povesti despre mâncarea tradițională omaneză ce servește zilnic la masă și la sărbătorile religioase, cum ar fi Eid, Ramadan, funerali și alte evenimente importante.

Dar pentru început voi începe cu un intro despre unele informație cei vei găsi și ce nu vei găsi în meniu din restaurantele din Oman. Mâncarea din Oman este delicioasă și ce-ți lasă gura apă după ce o guști. Nu te poți opri din ea după ce o guști, carne sau orezul aromat cu diferite condimente. Bucătări este un amestesc de feluri de mâncare din deferite regiuni, cum ar fi India, Europa și America etc.  Cu toate acestea, din păcate, alcoolul și carnea de porc sunt interzise în Islam. Alcoolul și carnea de porc nu se vând în magazine și hoteluri. Cu toate aceasta unele hoteluri restaurante au baruri pentru străini.

Omanul este un loc minunat de vacanță. Mâncarea delicioasă și îmbunătoare, natura caldă și ospitalieră a oamenilor inventate cu o mulțime de activități, evenimente și festivaluri fac din acest loc un magnet turistic și se asigură că turiștii se întorc cu amintiri plăcute din această țară.

Omanul găzduiește peisaje minunate, plaje frumoase, deșerturi orbitoare și cascade minunate. Omanul este cu adevărat o țară fermecătoare, iar mâncarea de aici este fantastică.

Cui nu-i place să guste o bucătărie delicioasă și preparat frumos? Omanul găzduiește unele dintre cele mai delicioase feluri de mâncare din lume.

Principalele ingridiente utilizate în preparatele principale sunt orezul și peștele, orez cu pui sau carne de vită, marinat cu condimentele exclusive, precum Kabuli cu carne de miel sau Biryaini de miel, Djaj Foug El- Eish.

În mod similar, felurile de mâncare suculente constau din pui cu homos și unele legume, pui maqboos in stil muscat, kabuli de pui în stil al battena și arsiya de pui.

Aș vrea să vorbesc despre bucătăria tradițională omaneză. Bucătăria omaneză este influențată de bucătăria arabă, iraniană, indiană, asiatică, meditareană estică și africană, ceea ce reflectă poziția Omanului ca un vast imperiu comercial la intersecția rutelor tradiționale de comerț cu mirodenii.

Mâncărurile se bazează adesea pe pui, peste și miel, precum și be bază de orez. Majoritatea prepatelor omaneze tind să conțină un amestesc bogat de condimente, ierburi și marinate.

Omanezii sunt bine cunoscuți pentru osppitalitea și ofertele de băuturi răcoritoare.

Dacă ești invitat în casă cuiva va însemna cafea Kahwa, o băutură puternică, amară, aromată cu cardomon și curmale sau halwa, o substanță gelatinoasă dulce lipicioasă, care este făcută cu zahăr brun, ouă, miere și condimente. Poate fi aromatizată cu multe ingridiente diferite, cum ar fi nuci, apă de trandafir sau chiar ciocolată. Fară ea în casele localnicilor, evenimente speciale și sărbători religioase, nunții, logodne și funerale, nu lipsește.

 Undei vei merge în Oman? Vei găsi Kahwa? Este reprezentarea perfectă a renumitei ospitalități omaneze, cu curs complet care reflectă esența excepțională, caldă și primitoare a moștenirii omaneze.

Oferirea kahwa este aproape ritualică și reprezintă o reprezentare directă a naturii călduroase și primitoare a localnicilor din Oman.

Pe lângă kahwa se servește Lokhemat, este un alt ingridient pentru cafea, care sunt bile de făină și drojdie aromate cu cardamon și prăjite până la aur, apoi servite cu sirop de cardamon. Dulceața acestui fel de mâncare contracarează adesea amărăciunea kahwa-ului.

 Kahwa se servește cu mâna dreaptă și se oferă celui mai în vărstă până la cel mai tânăr membru. Dacă sunt musafiri atunci primului se oferă invitatului și pe urmă servește stăpânului/stăpâna casei. Kahwa este o cafea omană amestecată cu pulbere de cardamom, adesea servită ca simbol al ospitalității. Este adesea servit cu curmale și halwa omană. Cupele sunt umplute în mod normal doar pe jumătate, iar obiceiul este să beți trei căni. Cafeaua arabă are un loc proeminent la sărbătorile tradiționale arabe și la evenimetele speciale, cum ar fi Ramadanul și Eid.

După ce  se servește Kahwa, se trece la mâncarea propriu-zisă, în funcție de mâncare ce se servește la masă.  Aici voi scrie despre renumitele mâncăruri ce se servește deobicei la masa de prânz, sărbătorile de Eid după Ramada și la evenimente speciale.

Mâncarea mai substanțială are desea orezul ca indredient principal, împreună cu carnea gătită. Masa zilnic principală se consumă de obiciei la prânz, în timp ce cina este mai ușoară.

Cele mai dese felurile de mâncare se servește la prânz este Kabsa și Makboos, este un fel de mâncare tradițională de orez mixt, originar din Arabia Saudită. Este renumită în lumea arabă, în special în țările din Golf, inclusiv în Oman.

Mâncarea conține din orez, basmați, legume, carne sau pui și un amestesc de condimente. Uneori se servește cu iaurt sau salată verde, pâine tradițională și sos de roși. Maqbous este un fel de orez, colorat în galben cu șofran și găitit pește o carne roșie sau albă picantă.

Un alt fel de mâncare este servit în casa localnicilor este Mashuai este un fel de mâncare gustoasă din pește. Este din pește kingfish la grătat cu un sos special de lâmâie sărat. Servit cu o parte din orez cu lămâie, acest fel de mâncare este deosebit de delicios și nu trebuie ratat vizita la țară. Pâinea rukhal este o pâine subțire, rotundă, coaptă inițial la foc făcută din frunze de palmier. Se mănâncă la orice masă, de obicei servită cu miere omaneză la micul dejun sau se sfărâmă peste curry la cină.

În Oman există tot feluri de pâini. Una dintre ele groasă și are o formă circulară mare. Dar cel mai des se face și se mânâcă cu tot feluri de curry este o pâine  subțire și are o dimensiunea unei mici farfurii circulare. Majoritatea localnicilor își fac propria pâine acasă și, evident, există brutării, de asemenea, populară în restaurante pentru a fi servită alături de mese.

Un alt fel de mâncare tradițional omanez este Harees-ul care este gătit de obicei pentru ocazii speciale. Este ceea ce numi un aliment simplu acoperit în spatele unei fațade pentru simplitatea înfățișării sale; gusturile locuiesc, ceea ce va da o nouă dimensiune de înțelegere papilelor gustative. Este ușor de pregătit și mult mai gustos, având în vedere ingredintele simple necesare pentru a-l prepara. Se face din grâu amestecat cu carne și se servește de obicei cu sos special.

Harees este un fel de mâncare preferat în Orientul Mijlociu, în special în luna sfântă a Ramadanului. Prepararea și alegerea ingredientelor diferă de fiecare țară arabă. Harees este o combinație de grâu fiert, crăpat sau măcinat grosier, înmuiat în apă, combinat cu unt clarificat de carne și grăsime din coada de oaie, care se lasă peste noapte. Seamănă mai mult cu terci când este servit pe farfurie. Este condimentat cu condimente arabe și când se servește scorțișoară și zahăr este introdus pentru a da un gust rafinat și parfum.

Sakhana este o supă groasă făcută din grâu, din curmale, melasă și lapte, consumată de obicei în timpul Ramadanului.

În timpul Ramadanului, se pot degusta mâncăruri omane la cel mai bun nivel. Mâncărurile, cum ar fi shuwa, arsia (miel cu orez) și mishkak (similar cu kebab-urile), sunt servite în principal în timpul sărbătorilor Eid. Shuwa este pregătit în mod elaborat condimentând o bucată mare de carne (de multe ori miel) și înfășurându-l în frunze de bananier, sac și apoi îngropând-o într-o groapă deasupra cărbunilor roșii. Carnea este lăsată să se gătească încet timp de câteva zile în jăratic și, când este despachetată, este fragedă și suculentă.

Arsiya este o masă de festival, servită în timpul sărbătorilor, care constă din piure de orez aromat cu condimente. Iar în prima zi de Eid se consumă Arsiya (miel cu orez), numită și „ riz al mudhroub”, arsiya este o pasta de pui și de orez care se mănâncă cu sos fructat. Tinde să apară în timpul Eidului și la serbări precum nunțile. Următoarea rețetă vine de la Est Omani de la Omer Al Aamri. Arsiya este cel mai bine consumat cald. Poate fi reîncălzit la cuptorul cu microunde, dar trebuie consumat în ziua în care este gătit.

De fapt în prima zi de Eid se mănâncă Arsiya, și pe lângă arsiya se bea ceai. În aceea zi se cosumă numai arsiya. Stăpâni casei cumpără capre, oi sau cămilă pentru a o pregăti pentru cele 2 zile de Eid.

Meshkak de asemenea, cunosct sub numele de kebab. Meshkak este carne de vită marintă, carne de oaie sau pui care se face pe grătar pe bețe. De obicei se mărinează cu diferite condimente, în speical curry, și se servește cu pâine omenză. Această este un alt fel special de mâncare omaneză, care este preparat peste tot în țară, în special în a doua zi de Eid și la alte evenimente speciale.

Shuwaa este servită în a treia zi de Eid de toată familia și în alte evenimente speicale. Shuwaa este o mâncare care se servește la doar la ocazii festive. La acest fel de mâncare se pune bucăți de carne de capră, oaie, vacă sau cămilă marinate într-o pastă picantă de curmale și prăjite într-un cuptor special, care este o groapă săpată în pământ. Aceasta este de obicei o activitate comunală a unui sat întreg. Carnea este aromată cu o varietate de condimente, apoi învelită în saci din frunze uscate, care sunt la rândul lor introdus în cuptor. Un al altfel de mâncare care se consumă atât pe străzile din Orientul Mijlociul și din întreaga lume este Shawarmele. Acest sandviș gustos este format din carne cu condimente, învelită în pâine pită. Adesea consumate cu cartofi prăjiți sau cu usturoi, shwarmele sunt preparate proaspăt în tarabele stradale din Oman și sunt consumate la cald.

Bucătăria tradițională omaneză este destul de simplu, dar prin utilizarea diferitelor marinate și impregnarea cărnii cu mirodenii, rezultatul este preparat îmbucurător care stimulează gustul. Puiul, peștele și carnea de oaie sunt utilizate în mod regulat în feluri de mâncare. O băutură preferată este laban, un lapte sărat. Băuturile cu iaurt, aromante cu cardamon și fistic sunt de aseamenea, foarte populare. Deși condimentele, ierburile, ceapa, usturoiul și lime sunt ultilizate în general în bucătăria tradițională omaneză, spre deosebire de mâncarea asiatică similară, nu este fierbinte. Bucătăria omaneză este, de asemenea, distinctă de alimentele indigene de alte state din Golf și variază chiar și în diferite regiuni ale Sultanatului. Diferențele dintre unele feluri de mâncare preparate în Salalah, în sud, și cele preparate în Muscat, în nord, sunt atât comerciale încât este dificil să găsești ceva comun între ele. Cu toate aceastea, o plăcere care rămâne un simbol al ospitalității omaneze în întreaga țară sunt curmalele omniprezente, servite cu Khawa sau cafeaua omaneză.  Mâncărurile speciale sunt pregătite pentru ocazii festive. Lumea islamică sărăbătorește două sărbători religioase principale- Eid Al Fitr și Eid Al Adha. Eid Al Fitr este sărbătorită după Luna Sfântă a Ramadanului, când omaneii își completează postul obligatoriu timp de 30 de zile. Eid Al Adha este sărăbătorit la finalizarea Haj, sau pelerinaj, la Mecca, comemorând sacrificiul lui Avraam. Mâncărurile preparate în timpul Ramadanului sunt foarte rar gătite cu alte ocazii. Mâncarea gătită cu ocazii importante, precum Eid, este de o varietate infinită. Omanezii din toată țară servesc o serie de feluri de mâncare. În Dhofar și Wusta, festivitățile încep cu ruz al mudhroub, un fel de mâncare făcut din orez gătit și servit cu pește prăjit și maqdeed, carne uscată specială. În regiunile Muscat, Al Batinah, Dahira și Sharqiya, muqalabul, un fel de mâncare de tripă și smucit gătit cu mirodenii zdrobite sau măcinate( scorțișoară, cardamon, cuișoare, ardei, ghimbir, usturoi și nucșoară), domină meniul.

Dacă veniți vreodată să vizitați Omanul, nu ve-ți regreta deloc, vă veți îndulci cu mâncarea omaneză.

 

                                Scris de Elena Boguș

Recenzie de carte : După cutremur de Haruki Murakami

„Frumos …… Murakami este un scriitor unic, în același timp reținut și crud, clar și poetic.”

                               The Washington Post Book World.

Mult timp nu am citit ceva despre romanele lui Haruki Murakami. Eram ocupat să citesc ceva care nu poate termina de citit pentru că am văzut șase povești despre Haruki Murakami și am vrut să citesc ceva nou.

Am vrut să citesc după cutremur, a fost o carte interesantă. Este o colecție de șase nuvele ale autorului Haruki Murakami, scrisă între 1999 și 2000. Publicată pentru prima dată în Japonia în 2000, a fost lansată în limba engleză, după cutremurul din 2002, a fost tradusă din japoneză de Jay Rubin.

Născut la Kyoto, Japonia, în 1949. Haruki Murakami a crescut în Kobe și locuiește în apropiere de Tokyo. Cel mai recent dintre numeroasele sale onoruri este Premiul literar Yomiuri, ai cărui destinatari anteriori includ Yukio Mishima, Kenzaburo Oe și Kobo Abe. Opera sa a fost tradusă în 27 de limbi.

Poveștile au fost scrise ca răspuns la cutremurul din Japonia din 1995, Kobe, și fiecare poveste este afectată periferic de dezastru. Împreună cu Underground, o colecție de interviuri și eseuri despre atacurile cu gaze din Tokyo din 1995 și The Wind-Up Bird Chronicle, o explorare complexă a istoriei moderne a Japoniei, După cutremur reprezintă o parte a efortului din partea lui Murakami de a adopta un explorarea intenționată a conștiinței naționale japoneze.

Poveștile din După cutremur repetă motive, teme și elemente comune în multe dintre nuvelele și romanele anterioare ale lui Murakami, dar prezintă și unele modificări stilistice notabile. Toate cele șase povești sunt spuse la persoana a treia, spre deosebire de narațiunea mult mai familiară a lui Murakami, stabilită în lucrarea sa anterioară.

Cele șase povești din colecția fascinantă a lui Haruki Murakami sunt stabilite în momentul catastrofalului cutremur din 1995, când Japonia a devenit brutal conștientă de fragilitatea existenței sale zilnice. Dar răsturnările care afectează personajele lui Murakami sunt și mai profunde și mai misterioase, emanând dintr-un loc în care omul se întâlnește cu inumanul.

Iar vânzătorul de electronice, care a fost brusc părăsit de soția sa, este de acord să livreze un pachet enigmatic și este răsplătit cu o privire asupra adevăratei sale naturi. Un om care a fost crescut pentru a se vedea pe sine ca fiind sfântul lui Dumnezeu îl urmărește pe un străin care poate nu este tatăl său uman. Un agent de colecție blândă primește o vizită a unei broaște uriașe care vorbește, care își cere ajutorul pentru a salva Tokyo de la distrugere. La fel de bântuitoare ca visele, la fel de puternice ca oracolele, poveștile de după cutremur sunt o dovadă suplimentară a faptului că Murakami este unul dintre cei mai vizionari scriitori care lucrează astăzi.

"Personajele sale sunt atât de convingătoare, iar povestirile atât de spațioase ... Poveștile clare și realizate ale lui Murakami după cutremur au o mare imediate". 

                                                      Ora din Seattle.

În plus, doar una dintre povești conține elemente supranaturale clare, care sunt prezente în majoritatea poveștilor lui Murakami. Toate poveștile sunt stabilite în februarie 1995, luna dintre cutremurul din Kobe și atacurile cu gaz de la Tokyo.

Pentru personajele de după cutremur, cutremurul de la Kobe este fiecare dintr-un trecut pe care l-au îngropat cu mult timp în urmă. Satsuki a petrecut treizeci de ani urând un bărbat: dorința ei de răzbunare a provocat cutremurul? Miyake și-a lăsat familia în Kobe pentru a face focuri la miezul nopții pe o plajă la sute de kilometri distanță. Sala, în vârstă de 14 ani, are coșmaruri că Omul seismului încearcă să o înghesuie într-o cutie mică. Katagiri se întoarce acasă pentru a găsi o broască uriașă în apartamentul său, într-o misiune de a salva Tokyo de un vierme masiv. „Când se enervează, provoacă cutremure, spune Frog. - Și chiar acum este foarte, foarte furios.

Și voi începe să vorbesc pe scurt despre fiecare poveste. Sunt șase și fiecare are un nume, dar fiecare spune povești diferite. Dar acțiunea fiecărei povești se întâmplă după cutremur. El este motorul evenimentelor.

Vreau să vă povestesc despre fiecare poveste, dar lăsându-vă să citiți singură cartea și să descoperiți singur aventura personajelor pe care le întâlniți după ce le citiți.

Este o lume a misterelor, iubirilor și căutărilor de sine. Viața personajelor este plină de căutări și înțelegeri personale, dar și de întrebări și răspunsuri.

Citești și îți lasă gustul ca și cum ai citi fără să înțelegi ce se întâmplă în jurul acestei povești. Dar dacă te uiți în profunzimea lor, vei înțelege că nu citești degeaba.

                                                                      Scris de Bogus Elena

Book Review: after the quake by Haruki Murakami

 “Beautiful …… Murakami is unique writer, at once  restrained and raw, plainspoken  and poetic.”

                                The Washington  Post Book World.

A long time, I didn’t read something  about Haruki Murakami’s novellas. I was busy to read something  which can not  finish to read because I saw six  stories of Haruki Murakami, and I wanted to read  something new.

I wanted to read after the quake, it was looks interesting book. Is a collection of six short stories by author Haruki Murakami, written between 1999 and 2000. First published in Japan in 2000, it was released in English as after the quake in 2002, it translated  from Japanese by Jay Rubin.

Born in Kyoto, Japan , in 1949. Haruki Murakami grew up in Kobe and lives in near Tokyo. The most recent  of his many honors is the Yomiuri Literary Prize, whose previous recipients include Yukio Mishima, Kenzaburo Oe,  and Kobo Abe. His work has been translated into 27 languages.

The stories were written in response to Japan’s 1995 Kobe earthquake, and each story is affected peripherally by the disaster. Along with Underground, a collection of interviews and essays about the 1995 Tokyo gas attacks, and The Wind-Up Bird Chronicle, a complex exploration of Japan’s modern history, After the Quake represents part of an effort on the part of Murakami to adopt a more purposeful exploration of the Japanese national conscience.

The stories in After the Quake repeat motifs, themes, and elements common in much of Murakami’s earlier short stories and novels, but also present some notable stylistic changes. All six stories are told in the third person, as opposed to Murakami’s much more familiar first person narrative established in his previous  work.

The six stories in Haruki Murakami’s mesmerizing collection are set at the time of the catastrophic 1995 Kobe earthquake, when Japan became brutally aware of the fragility  of its daily existence. But the upheavals that afflict Murakami’s characters are even deeper and more mysterious, emanating  from a place where the human meets the inhuman.

And electronics salesman who has been abruptly desert by his wife agrees to deliver an enigmatic package and is rewarded with a glimpse of his true nature. A man who has been  raised to view himself as the san  of God pursues a stranger who may not be  his human father. A mild-mannered collection  agent receives a visit from a giant talking frog who enlists  his help in saving  Tokyo  from destruction. As haunting as dreams, as potent as oracles, the stories in after quake are further proof that Murakami is one of the most visionary writers  at work today.

“ His  characters  are so persuasive, and the storytelling  so spacious… Murakami’s crisp, accomplished stories in after the quake have great  immediacy.”   The Seattle Time.

Additionally, only one of the stories contains clear supernatural elements, which are present in the majority of Murakami’s stories. All of the stories are set in February 1995, the month between the Kobe earthquake and the Tokyo gas attacks.

For the characters in after the quake, the Kobe earthquake is an each from a past they buried long ago. Satsuki has spent thirty years hating one man: did her desire for revenge cause the earthquake? Miyake left his family in Kobe to make midnight bonfires on a beach hundreds of miles away. 14 year old Sala has nightmares that the Earthquake Man is trying to stuff her inside a little box. Katagiri returns home to find a giant frog in his apartment on a mission to save Tokyo from a massive burrowing worm.” When he gets angry, he causes earthquakes, says Frog. “And right now he is very, very angry.”

And I will start talking briefly about each story. There are six of them and each has a name, but each tells different stories. But the action of each story happens after the Earthquake. He is the engine of events.

I want to tell you about each story, but leaving you to read the book alone and discover for yourself the adventure of the characters you meet after reading.

It is a world of mysteries, loves and self-searches. The life of the characters is filled with searches and personal understandings, but also with questions and answers.

You read and it leaves you with a taste as if you are reading without understanding what is going on around this story. But if you look in their depth, you will understand that you are not reading in vain.

 

 

 

                                                               Write by Bogus Elena