Pe data de 15 mai 2011 a avut loc la Haşdeu, Atelierul "Vlad Ioviţă", au participat aceeaşi oameni. Nu au venit toţi, eram câţiva. Dumitru Crudu ne-a pus la provocare, şi data aceasta trebuia să alegem un roman preferat şi să-l transcriem în varianta noastră.
Astfel de procedeu este folosit în rândul scriitorilor. Am citit foarte multe romane, toate sunt preferatele mele, dar vroiam ceva simplu.
Avem multe romane în plan să scriu, mă gândisem la Marele Singuratic de Marin Preda, dar mi s-a părut o idee proastă şi am renunţat să mai scriu despre acest roman.
Doar două persoane au scris şi au citit, acestea erau Natalia Graur şi Carolina Vozian. Între timp a venit Augustina Şiman, ne-a invitat la lansarea Cărţii sale, ce avea loc vineri pe 20 mai 2011, la ora 15, la Biblioteca Haşdeu.. Nu am citit cartea Augustinei, dar din spusele colegilor, nu au avut-o impresie prea bună despre carte. Voi citi şi îmi voi expune o părere despre carte.
Cartea Nataliei Graur este romanul " Pe drum" de Jack Kirouac. Prima dată am auzit acest despre acest roman, mi-am propus că îl voi citi încurând.
Din povestirea pe care a scris-o Natalia Graur, mi s-a părut interesantă, provocatoare, cu nişte tineri plini de viaţă, spontani ce au plecat într-o aventură făcând autostopul.
Cei prezenţi au spus o părere despre textul Nataliei, nu prea am avut chef să ma dau cu părerea în privinţa romanului.
Dumitru Crudu ne-a anunţat că miercuri, pe data 25 mai 2011, vom avea invitaţi pe cei de la Bălţi. Săptămâna aceasta nu vom face atelierul. Ne-am bucurat tare că nu vom face atelierul.
A urmat să citească Carolina Vozian din povestirea ei. Romanul Carolinei este "Zidul" de Jean Paul Sartre.
Am citit romanul, numai să mi fie ruşine că nu-mi aduc aminte prima nuvelă Zidul. Ar trebui să-l reiau, să văd despre ce este vorba în nuvelă. Povestirea pe care a făcut-o Carolina a fost interesantă şi plină de intrigă, provocări şi răsturnări de situaţie, mi-a plăcut povestirea Caroliniei.
Dumitru Crudu a insistat să ne spunem fiecare o părere despre textul Carolinei. Nu prea m-am gândit ce să spun despre textul Carolinei, şi am zis o prostie numai ca să scap mai repede şi să nu fiu întrebată.
De fapt vroiam mai repede să se termine şedinţa şi să plecăm acasă. Povestirea Carolinei a fost bună. Fiecare dintre noi a spus părerea lui. Nina a vorbit despre textele Carolinei şi a Nataliei, vorbind încet, noi nu prea am auzit-o ce spus, rugând-o să vorbească mai tare.
La sfârşitul Atelierului, Dumitru Crudu ne-a invitat să mergem la un ceai şi la o cafea. Am mers la aceeaşi cafenea, unde mergeam deobiciei.
A fost o zi interesantă şi amuzantă în acelaşi timp. Ne-am distrat la maximum.