27 iulie 2020

Căsătoria în Islam( Nikah)

Am început să scriu acest articol la cererea unei prietene bune de-ale mele, a vrut să știe cum se fac nunțile în Oman, și dacă se aseamănă cu nunțile de la noi.
Fiecare articol pe care îl voi scrie și îl voi publica pe blogul meu, va fi scris pe subcapitole. Și primul capitol voi face o scurtă prezentare despre căsătoria și divorțul în Islam.
Acum vreau să încep să povestesc despre cel mai important capitol pe care o nuntă nu poate avea loc până cei doi nu semnează contractul și aici voi povesti condițiile în caz că divorțează ambii tinerii înainte de-a se logodi și a face nunta.
Înainte de a mă căsători în Oman, eram curioasă cum are loc căsătoria, nunta, și cum decurge ea în rândul localnicilor.
În Sultanatul Oman, au cele mai frumoase obicieuri, dar una din ele, pe care o respectă orice familie omaneză este nunta. Ca să ajung pâna la nuntă și la tradițiile în Oman, voi vorbi despre casătorie și toate formalitățile cum decurge ea într-o țară musulmană.
Omanul este o țară musulmană, cu localnici  ce respectă cu sfințenie Coranul și Islamul.
Căsătoria în Islam este nobilă și necesară în mod general deoarece aduce liniște, procreare și continuarea vieții cu puritate și responsabilitate. Căsătoria este un act de adorare;  oferă o relație legitimă între bărbat și o femeie, și cel mai important, oferă un mijloc pentru îndeplinirea scopului Divin al omenirii ca viceregenți ai Divinității prin facere și relații umane.
În Islam, căsătoria este una dintre cele mai puternice relații pe care religia pune accentul, o încurajează și o consideră ca fiind una dintre practicile Profeților.

Islamul acordă o importanță deosebită prescripțiilor referitoare la căsătorie, manierelor și drepturilor soțiilor, astfel încât stabilitatea maritală și dăinuirea ei să fie garantate și să se creeze o familie de success, în care copii să poată fi crescuți într-un mediu psihologic stabil, întru respectarea evlaviei și integrității morale, promovând excelența în diversele aspect ale vieții.
Cultura arabă este printre puţinele care şi în zilele noastre îşi urmează tradiţiile și o respectă. Pentru arabi căsătoria, numită nikah, este un eveniment foarte important, religia impunând o serie de norme stricte pentru ca viaţa de familie să ocupe un loc primar în viaţa cetăţenilor.
A face “Nikah” înseamnă a te căsători, iar “talaq” înseamnă a divorța sau dizolvarea căsătoriei.
Căsătoria cu mai mult de o femeie în acelaşi timp poligamia este o practică veche în istoria omenirii şi este permisă de legea islamică.
În caz că prima soţie era bolnavă cronică sau era stearpă, atunci bărbatul avea voie să se căsătorească cu altă femeie.
Femeiele locuiesc în aceeași casă dacă e căsătoria e poligamică? În multe cazuri, dacă soțul are multe soții, ele trăiesc la casele lor, achiziționată de soț. Dar depinde de fiecare cuplu, cum se înțeleg ei. Femeiele trăiesc aparte una de celalaltă, cu copii lor. Pentru a nu se isca certuri între ele, din cauza fiecare are dreptul de-a fi stăpână în casă și gospodăria ei.
Odată cu apariţia islamului, legea islamică a tolerat poligamia, dar un bărbat poate avea dreptul doar la patru soţii, şi trebuie să respecte anumite reguli pentru aceste căsătorii.
Dreptatea, în acest context, se aplică la lucrurile materiale, cum sunt cheltuielile, împărţirea în mod egal a averii, cadourilor, timpului liber, casă, maşină, banii, călătorilor împreună.  Să fie drept şi egal cu toate soţiile lui. Să-i acorde atenţie, iubire, respect, şi înţelegere şi în special partea intimă. Să fie egală.
În privinţa problemelor emoţionale, cum sunt dragostea sau înclinare inimii spre una dintre soţii în detrimentul alteia, este recunoscut faptul că bărbatul nu poate controla inima sau trăirile emoţionale, pentru că ele sunt involuntare.
Adulterul, concubinajul şi relaţiile extraconjugale sunt toate interzise în Islam şi Profetul Muhammad a luat toate măsurile pentru a proteja societatea de aceste boli sociale, care dacă ar pe scară largă, ar aduce numai prejudicii şi distrugerea persoanelor, familiilor, precum şi a obligaţiunilor de bază care ţin societatea împreună, ca un întreg.

De ce poligamia nu este permisă și în rândul femeielor, așa cum i se permite bărbaților?
Islamul este religia care reflectă natura umană. În general vorbind, căsătoria unei femei cu mai mulți bărbați este o întâmplare rară prin lume și cu greu a fost promovată vreodată. Prin urmare, se poate presupune că nu este în conformitate cu natura unei femei să fie căsătorită cu mai mulți de un bărbat la un moment dat. Deci nu este surprinzător faptul că Islamul este împotriva lui. Un factor important este faptul că omul este obligat să-și sprijine copiii. Dacă ar exista mai mult de un soț, paternitatea oricărui copil ar putea fi pusă la îndoială.
Acest lucru ar duce fie la ceartă în privința copiilor sau la evitarea responsabilității. În mod clar, nu ar fi practic ca mai mulți bărbați să fie capete de familie comune. În mod tradițional, în cazul structurii puterii matriarhale, experiența în timpul Preislamic a dus la o declarație disciplină în societate.
Potrivit Sharee’ah, căsătoria se face prin contractul dintre cei doi soți, cu acordul tutorelui femeii și în prezența a doi martori. Un astfel de contract este complet chiar dacă nu există o sărbătoare sau o celebrare.



     Va urma!

20 iulie 2020

O călătorie multă dorită cu familia prin Oman!!

Îmi place să călătoresc în locuri necunoscute în care nu am fost. Cel mai mult îmi place istoria și necunoscutul, aventura și adrenalina să simt totul în jurul meu. Suntem niște călători prin viață. Cel mai tare mă supăr că nu vizitez toate locurile pe care mi le-aș dori să le vizitez în țara în care sunt, un exemplu sunt Moldova, România și Egyptul. 

Călătoria mea cu familia se începe într-o toamnă în Oman, temperaturile scad de la 50 de grade până la 20 grade C. O  toamnă rece și frumoasă, nu se deosebește de toamna din Europa.
Şi de aceea m-am gândit să scriu despre călătoria mea de 2 zile cu familia mea prin Oman. A fost o călătorie mai profundă şi mai interesantă,ce puteai să fi cu tine pentru 2 zile. Te deconectai de la tot.
Călătoria această a fost planificată decătre familia mea de o săptămână.
Traseul nostru a fost foarte interesant, lung şi plin de aventuri,  am trecut prin locuri prin care nu am mai trecut până acum.
Era o zi de vineri, 29 noiembrie 2019, o dimineaţă răcoroasă. Ne-am întâlnit cu toţi la un punct strategic pentru a ne aduna cu toţi. Planul nostru era să mergem către Rustaq, să vedem 2 locuri turistice: Fortăreaţa Rustaq, cu istoria ei, şi pe urmă am vrut să vizităm zonele balneoclimaterice, cu apă termală. Începuse sezonul turiştilor. Până să ajungem la Rustaq ne-am oprit să luăm micul dejun la un popas de pe marginea drumului, loc special amenajat pentru astfel de popasuri pentru familie şi pentru turişti dacă vroiau să se oprească să ia o gustare.
Nu am fost niciodată la Fortăreaţa Rustaq, pentru că mereu o găseam închisă. Dar acum norocul era departea noastră. Era deschisă. Am cumpărat bilete pentru toţi şi am intrat să facem cunoştinţă cu istoria locului. Ceea ce îmi place să vizitez aceste locuri, este istoria şi să simt energia, să simţi cu adevărat cum au trăit pe atunci localnici acelei locuri minuntate și frumoase.

Istoria este foarte interesantă. Am făcut cunoștință cu localnici acelei locuri intreresante, am aflat cum au trăit locuitorii acelei fortăreței cu adevărat în secolul al XII-lea. Iar energia este pozitivă şi în acelaşi timp misterioasă, că  nu ştii cum au trăit cu adevărat şi ce s-a îmtâmplat pe atunci în acele vremuri.
As vrea să povestesc pe scurt istoria Fortăreţei Rustaq. Fiţi pregătiţi pentru o supriză în timp ce mergeţi printr-o aracadă mică şi descoperiţi zidurile masive ale Fortului Rustaq, care se află în faţa noastră, până atunci ascunse de peretele său înalt.
Cu un labirint de scări şi coridoare care duc la tot mai multe încăperi, aceasta este locul unde poţi să te pierzi cu uşurinţă şi să îţi imaginezi că eşti într-o altă epocă. Urcaţi până în cel mai înalt punct şi priviţi spre cărarea de pe munte din îndepărtare.

Odihneşte-te câteva minute înainte de a coborî şi bucură-te de liniştea de sus deasupra solului, un lucru minunat este cântarea păsărilor şi liniştea ce te înconjoară.
Fortăreaţa Rustaq a fost construită initial în anul 1250, a fost recondiţionată la starea iniţială în secolul al XVI-lea. Acest Fort este cea mai mare suprindere pentru vizitatori datorită intrării sale mici, care se deschide spre zidurile colosale.
Construit din două etaje, pe lângă parterul, care adăposteşte depozite de arme, moschee, închisoare şi puţuri de apă. Fortul Rustaq  are patru tunuri: Turnul Roşul, Turnul Vântului, Turnul Diavolilor şi Turnul Modern. Urcare până în cel mai înalt punct al tunurilor oferă o vedere a munţilor frumoşi din îndepărtare.
Fortul Rustaq a fost reconstruit în starea actuală al secolului al XVI-lea, când Al Rustaq a fost capitala Omanului.
Atât Fortul Al Rustaq, cât şi Castelul Al Hazam sunt incluşi în Lista Tentativă pentru a fi nominalizaţi pentru lista patrimoniului mondial UNESCO.


Dar dacă urcaţi pe munte cu vedere spre Rustaq, puteţi vedea vederi uimitoare asupra oraşului şi Fortului Al Rustaq, deoarece este clar caracteristica cea mai dominantă a piesajului.
O destinaţie populară în Al Rustaq este izvorul de apă caldă Ain Al Kasfa.
După o astfel de popas de 3 ore aproximativ ne-a pornit la drum către Ibri, o altă locaţie turistică şi locuri, şi piesaje de nedescris, se află la sute de km distanţă de Al Rustaq.
Omanul este o ţară frumoasă, cu locuri intersante şi pline de mister, îţi dă o atmosferă total neobişnuit acelei locuri. Vezi în zarea ta numai munţi, sate aşezate în pe ici, colo, capre sau cămile  sau măgari liberi păşteau în voia lor. Numai munţi cât să-i priveşti.
Am căutat un popas pentru a lua prânzul cu toată lumea. Era o după amiază frumoasă şi lniştită, obosiţi de atâta stat în maşină, mişcarea ar fi binevenită.
Am ajuns în oraşul Ibri spre seară, obosiţi, oraşelul arata altfel aşa cum mi-am imaginat. Credeam că Ibri este un sat, dar nu mi-am imaginat că el este un orăşel ca Nizwa, de exemplu. Seara, oraşul mi sa părut îmbrăcat în culorii diferite, pe stâlpuri până la magazine şi restaurante. Oraşul era în viaţă.
Am poposit pe noapte la o familie frumoasă şi primitori, cu cina şi cu micul dejun. Dimineaţa ne-am pornit la drum, aveam atâtea planuri pentru aceea zi. 
Ultima zi, din călătoria noastră aveam planuri de-a vizita multe atracţie turistice, să ne bucurăm de priveliştea care ne în conjoară, şi de-a ne petrece timpul împreună. De la Ibri până la Muscat era un drum lung şi obositor, dar am făcut popasuri între timp.
Ne-a pornit către Fortăreaţa Ibri, nu am fost niciodată la ea şi prin împrejurimile oraşului Ibri. Am auzit că sunt locuri frumoase, dar din planul nostru, am acoperit doar o parte din obiectivele turistice din oraşelul Ibri.
Ştiam că Ibri se află la 300 km spre vest de Muscat, între Poalele deşertului Munţiilor  Hajar( Cratierul Gol).
Unul dintre cele mai vechi oraşe locuite din Oman, Ibri a fost un important punct de oprire pentru comercianţii care călătoresc între regiuni diferite din Peninsula Arabică, iar tranzacţionarea rămâne activă în zonă chiar şi astăzi.
Construit în urmă cu mai bine de 400 de ani, Fortul Ibri se află la locul de maximă importanţă în oraşul Ibri, unde comercianţii s-au oprit pentru a-şi comercializa mărfurile.
Ibri Souq este plin de artizanat tradiţional şi articole de argintărie şi aur, sunt şi magazine de produse alimentare, piaţa de animale şi alte mărfuri de uz-casnic. Fortul  conţine  o moschee veche, caracterizată prin acoperişul său din mormântul comprimat.
Aproape de Souq este interzicerea Fortului Ibri care atestă importanţă istorică a oraşului Ibri.
Am lăsat oraşul Ibri cu toată frumuseţea lui în spate, pentru a ne bucura de priveliştiile din jurul nostru. Ne-am oprit la un restaurant pentru a ne odihni, a ne ruga şi a lua prânzul, ne-am încărcat cu energie şi cu impresii pozitive.
Următoarea oprire pe care am făcut-o era oraşul Bahla cu obiectivele sale turistice. Ne-am oprit la Fortul Bahla, piaţa Bahla şi am văzut în depărtare legendarul Peretele Vechi și Fabrica tradițională de ceramică, pe care am vizitat-o.
 Prima atracţie turistică care era în lista noastră, Fortul Bahla a fi unul dintre cele mai vechi forturi din Oman. Fortul Bahla se ridică înalt la o mică creştere de centrul oraşului olar din Bahla.

Construit  în secolele XIII şi XIV-lea când oraşul era  sub controlul tribului Banu Nebhan, zidurile de adobe ale fortului se ridică la 50 de metri deasupra fundaţiilor sale din gresie. Statutul său este recunoscut de Patrimoniul Mondial UNESCO, este o recunoașterea importanței acestui fort.
Vechiul oraş zidit Bahla este la doar două ore de mers cu maşină de Muscat şi la doar 40 km Nizwa. Are o polulaţie de aproximativ 60.000 de locuitori şi conţine 46 de sate separate.
Oraşul este caracterizat prin numeroasele sale drumuri şerpuite, unele atât de înguste încât trebuie să trageţi pentru a lăsa să treacă o maşină. Să mergi pe jos ca să te bucuri de piesajul de afară, de mirosul de tămâie şi mirosuri de mâncare din restaurantele din împrejurimi.
Fortul Bahla, situat pe muntele Balhool, este una dintre principalele  atracţii turistice din Bahla ruinele fortului se ridică la 50 de m deasupra satului şi, deşi faimoasele  sale vânturi au fost distruse aproape în totalitate de timp, s-au crezut cândva că sunt cele mai înalte structuri din Oman.
O altă atracţie pe care am vizitat-o, a fost cel mai vechi perete din Bahla, legenda spune că palmierii din Bahla au fost construiţi într-o singură noapte.
Dar în realitatea poate fi mai mult pe pământ; cei 12 km de mers cu 15 porţi şi 132 turnuri de veghe se spune că au fost construite de femeii. Oricare dintre poveştile adevarate, rămăşiţele zidului vechi dintr-o parte din balcoane, care sunt încă vizibile în mod clar pe străzile vechiului Bahla şi de-a lungul laturii zidului.
După ce am trecut pe lângă  peretele vechi ne-am dus direct către Fabrica de Ceramică, care se află la câţiva km de fortăreaţă. Am intrat pe poarta fabrici şi am plătit pentru vizitare.
Întreabă pe orice localnic din Bahla pentru ce este Bahla faimoasă şi ei vor spune că este faimoasă prin olărie.
Mulţi meşteri olari se trag din generaţie în generaţie, au învăţat meseria încă de când erau copii de la părinţi lor. Şi acum mulţi copii stau pe lângă taţi lor şi învaţă meseria de olar.
La Fabrica de Ceramică poţi achiziţiona de la ulcele, până la vase de ceramică şi alte lucruri din ceramică.
Olarii din Bahla sunt prietenoşi şi primitori cu vizitatori care îi vizitează şi care doresc să încerce  meşterească vase, şi alte obiecte artizanale. Multe dintre cuptoarele originale din Bahla funcţionează pe tot parcusul anului. Olarii se bucură de prezenţa turiştilor şi entuziaşti să-i înveţe către ceva din arta olăritului.
După aşa o exercusie interesantă şi plăcută în ale olăritului, am dorit să facem şi scurtă vizită Bahla Souq, renumită prin meşterii de bijuterii şi articole de bucătărie.
Este fascinant să-i faci pe aceşti meşteri să creeze bijuterii complexe şi articole de bucătărie practice. Cereţi să le vedeţi produsele finalizate şi să faceţi negocieri pentru a obţine cel mai bun preţ, dar dacă nu intenţionaţi să cumpăraţi.
Planul era să mergem către Nizwa şi pe urmă către casă, dar sa schimbat în momentul  când am ieşit din Bahla am văzut un în partea dreaptă Satul Omanez Tradiţional. La acest mic popas ne-am întors în trecut şi am experimentat cultura tradiţională omaneză, artele şi meşteşugăreşti în satul omanez tradiţional. Este un proiect aproape de 20 de ani care să marcheze tradiţiile omaneze cu tehnologia modernă, acest sat este a unui om cu inimă mare, Hamad bin Nasser Al Hashimi, pentru a conserva şi a arăta tuturor vizitatorilor cum au locuit beduini acum 50 ani în urmă. Este un hotel, satul beduin, centru de artă şi meşteşuguri tradiţionale şi sală de banchet rulată într-un singur.
Aerul proaspăt de la Wadi Tanuf, tot este o atracţie pe care nu poţi să nu treci şi să te bucuri de ea. Este în drum spre Nizwa, timpul trece repede petrecând în Wadi Tanuf, te aşezi sub un copac cu o carte în mână şi te încarci cu o energie pozitivă pentru restul zilei.
Dacă vrei să mergi la o plimbare de-a lungul barajului să vezi cele mai frumoase piesaje care le vezi în faţa ta. Nu te simţi obosit deloc. Aerul curat şi apă curge liniştit te poate duce într-o altă lume pe care nu poţi visa.
După atâtea popasuri memorabile, ne-am îndreptat către Nizwa, în planul nostru a fost să vizităm Fortul Nizwa. O trecere prin istorie arată cât de bine sa păstrat Fortul Nizwa de-a lungul timpului, este potrivit ca marea cetate a oraşului Nizwa, capitala primară din Oman, să fie cetate de proporţii monumentale. Este încununat de un imens turn circular, cel mai mare din ţară şi a fost cândva cel mai puternic fortificat. Acest hotlod distinct rămâne ca o icoană proeminentă în ţinutul lexicului arhitectural.
Povestea monumentului este împletită cu istoria distinsă a naţiunii. De la mijocul secolelor VIII-lea până la mijocul secolelor 12-lea, oraşul Nizwa a servit intermitent ca capitală pentru succesiunea Imamilor.
Odată cu forţa şi fluxul puterii politice de-a lungul timpului Imamatul s-a mutat în alt loc, cum ar fi Bahla, Rustaq, Sohar şi Muscat, dar Nizwa şi-a menţinut rolul de oraş preeminent al învăţării şi al ameninţării.
Construit pe vremea Imamului Sultanului Al Yarubi la mijlocul secolului al XVII-lea, pe vârful rămăşiţelor unui castel din secolul al IX-lea, fortul Nizwa a avut nevoie de 12 de ani pentru a se finaliza.
Şi aici se încheie călătoria noastră un ultim popas înainte de-a pleca a acasă. Era o grădină zoologică din Nizwa, ce poţi vedea tot felul de animale de la animale domestice până la cele sălbatice. Stai pe iarbă şi te odihneşti sevind o cafea sau ceai sau pentru a gusta ceva din bunătăţile pe care le a aveam la noi.
Şi după aceea am fost la Nizwa Souq, ne-am plimbat prin piaţa scumpă de produse alimentare, carne, peşte, fructe şi legume până la condimente, curmale, aur şi argintărie.
Piaţă este decorată cu lumini de diferite culori, pe pereţi sunt atârnate, khanjar( pumnal curbat), vase din lemn, olărit, sabie şi argintărie, şi aur. Mirosul de tămâie şi condimente îmbie toată piaţă cu miresmele sale, că nu vrei sa ieşi din ea multă vreme. Poţi să  treci în piaţă de dimineaţă până seară târziu. Te relaxezi la o cafea, ceai sau suc rece sau de ce nu şi la un restaurant de bună calitate.
Începuse să înopteze, deja obosiţi ne-am îndreptat către Muscat epuizaţi şi fascinaţi de călătoria pe care am avut-o în aceste 2  zile minunate. A fost o călătorie minunată plină de aventură şi amintire frumoasă petrecută în familie. Sper că v-om avea încurând aceeaşi călătorie petrecută în familie.










27 iunie 2020

Adevărata Fericire!

Fericirea adevărată n-o şi nu poate s-o aibă decât acela care o dă.

 Alexandru Vlăhuţă



Demult vroiam să scriu acest articol despre fericire! De fapt am ajuns la acest subiect în urma unui prieten care mi-a zis că nu e fericit în viaţa lui.
Eu ca şi ceilalţi suntem în căutarea fericirii. Dar ce este fericirea? Ce înseamnă pentru mine şi pentru fiecare fericirea? Depinzi de celălalt să te facă fericit/ă sau tu însuţi lucrezi cu tine să fii fericită şi cauţi în interiorul tău pentru a fi fericit? Sunt câteva întrebări la care voi răspunde şi voi vorbi în acest articol despre fericire.
Îmi pun această întrebare în fiecare zi. Toţi vrem să fim fericiţi şi să ajungem la ea. Dar noi nu ştim ce este fericirea?! Unii nu, dar alţii ajung să fiu fericiţi cu adevărat. Ca să ajungi la fericire nu există un secret sau o regulă ca să o urmezi. Sau, ca să fi fericit nu-ţi trebuie să ai milioane în buzunare sau în bancă, să-ţi cumperi o maşină, o casă sau să ai o afacere care să-ţi meargă bine. Totul este vag şi trecător. La asta se adaugă emoţii de îngrijoare şi stres mereu. Nu este nimic permanent.
Dacă vrei să ajungi la fericirea absolută. Ea este în interioriul tău. În sufletul tău. Numai Tu trebuie să accesezi la aceea fericire. Şi dacă voi aştepta de la celălalt să mă facă fericit, nu mă va face deloc. Pentru că şi el e nefericit ca şi mine. De aceea părerea mea, nu trebuie să aşteptaţi de la nimeni să vă facă fericit sau să cereţi asta.
Că nu vă face, pentru că noi venim din copilărie sau din trecut, cu un bagaj de frustrării, o copilărie nefericită, lipsă de iubire, neîncredere în noi şi alte emoţii negative care au fost ascunse în subconştientul nostru.
Până nu le v-o rezolva pe toate, până nu v-om lucra la ele, nu v-o fi niciodată fericiţi cu noi înşine. Important e să îl avem pe Dumnezeu în sufletul şi cu el mereu. El e sursa noastră de iubire, de hrană spirituală, energie şi lumină de-a ne curăţa trecutul şi rănile noastre ascunse în sufletul nostru.
Dar până atunci voi vorbi pentru mine ce înseamnă fericirea. Fericirea pentru mine, e să îl ai pe Dumnezeu în sufletul meu, să-l iubesc mult, să-i urmezi toate comenziile lui. Pentru mine Dumnezeu este important, mi-a dat viaţă, îmi dă hrană, îmi dă sănătate, apă şi persoanele pe care le am în viaţa mea. Niciodată să nu uitaţi că el este sursa de iubire şi fericire, armonie cu sine interiorul tău, şi cu ceilalţi din jurul tău.
Fericirea când ai o relaţie bună cu Creatorul, că îi simţi iubirea, te ierţi, te iubeşti pe tine, faci pace cu tine, ai o armonie în sufletul tău. Simţi o imensă fericire în sufletul tău. Simţi că vrei să dai toată iubirea pe care o ai în sufletul tău.
Mereu m-am întrebat: Oare de ce Dumnezeu nu se supără pe noi când facem greşeli, prostii sau nu ne întoarcem cu spatele la el. Dumnezeu te aşteaptă răbdător şi ne iartă toate ieşirele noastre.
Mereu ne iartă şi ne iubeşte. El este iertător, înţelept, înţelegător şi iubitor. Niciodată nu am văzut ca Dumnezeu să fie supărat pe noi şi să ne pedepsească când facem ceva rău.
Mereu ne iartă. Nu ne lasă la greutăţi dacă ne rugăm şi îl rugăm să ne ajute. Mereu va fi alături de noi. Important să avem credinţă, să iertăm, să iubim, să ne respectăm şi să fim curaţi la suflet. Să avem o energie pozitivă. Atunci când eşti fericită cu adevărat împrăştii toată fericirea în jurul tău, ca un parfum dulce de Jasmine, Iasomie, de floriile pădurii.
Bineînţeles că sunt fericită. Mulţumesc lui Dumnezeu. Pentru mine fericirea materială e trecătoare. Aş vrea să ajung la fericirea absolută, linişte în suflet. pace, armonie cu mine însumi, să mă iubesc, să mă respect. să iert şi să fiu iertătoare cu ceilalţi din jurul meu.
Să uit din trecutul meu. Bineînţeles că am de lucru la mine mult. Eu am înţeles ce trebuie să fac ca fiu fericită în viaţa mea. Am nevoie de Dumnezeu în mine, am nevoie de iubirea lui, de liniştea lui, şi iertărea lui pentru a mă vindeca pe mine, am nevoie de iubirea lui, de liniştea lui, şi iertarea lui pentru a mă vindeca pe mine de păcatele mele pe care le fac zi de zi. Vreau să fiu fericită să fiu liberă ca pasărea cerului. Îl vreau pe Dumnezeu în viaţa mea.
Dacă tu nu eşti fericit să nu dai vina pe celălalt de lângă tine de nefericirea ta. Tu eşti problema. Tu eşti nefericit nu ea trebuie să te facă fericit şi tu să nu faci nimic pentru a fi fericit. Eşti un egoist şi un parazit care aşteaptă, cere şi nu dă nimic în schimb şi nu se schimbă deloc.

Pentru tine ce înseamnă fericire?





23 iunie 2020

O călătorie de vis în Egipt. Cairo şi Alexandria o incursiune în istorie.

Undeva sus din avion, am văzut pentru prima dată piramidele și orașul Cairo, inima îmi bătea tare, parcă ceva drag cunoscut mie. Am petrecut în Cairo cele mai frumoase momente din viața mea, aproape 10 zile. În timpul acesta, am vizitat și am văzut atracții turistice, muzee, piramide, plimbarea cu vaporașul pe Nil noaptea, ne-am plimbat pe străduțele înguste ale orașului, și nu ultimul rând am vizitat orașul Alexandria cu atracția turistică a Egiptului.
Când am aterizat cu avionul pe aeroportul din Cairo, am tras aer în piept pentru a mirosi și a simți aerul din Egipt. E ceva diferit. E un amestesc de mirosuri de tămâie, de mâncare tradițională, condimente rafinate și de cafea turcească. Toamna se lasă răcoare peste Cairo. O altă energie. Se spune când aterizezi pe un pământ străin și nou pentru tine, îți pui o dorință. Nu știu dacă aș crede în aceste vorbe. Dar mi-am pus în gând, să mă distrez la maxim, să vizitez locuri noi, să merg la cumpărături și să cunosc oameni ai locului, să văd orașul noaptea și ziua, și să gust din mâncarea tradițională a locului.
Norocul şi fericirea mea, că am avut asigurată cazarea la nişte rude care locuiesc în Cairo. Practic toată ziua ne petreceam în oraş, veneam seara acasă.
Înainte de a începe aventura noastră prin Cairo, am planificat şi am organizat toate aventuriile noastre prin oraş şi la sfârşitul şederii noastre în Egipt, am fost să vizităm pentru o zi Alexandria.
 Vechi de mii de ani, Cairo este un amalgam de cultură islamică, creștină și evreiască, ce înflorește până în zilele noastre. Dacă plănuiești o primă vizită în acest oraș incredibil, aș vrea să-ți recomand să vizitezi toate obiectivele turistice, culturale, plimbările în aer liber pe Nil. Ai ce vedea, rămâi cu o impresie plăcută şi cu o amintire de neuitat. Mereu vrei să te întorci înapoi, simţi că ceva nu ai văzut, şi laşi pe dată viitoare când te vei întoarce cu siguranţă.
În aceste zile cât am stat în Cairo şi Alexandria, am ieşit prin oraş şi am vizitat multe locuri interesante, istorice şi culturale. Am ieșit în oraș pentru a face cunoștință cu oameni și cu locurile istorice, şi culturale. Oamenii se grăbeau la muncă, la școală, și cu treburile lor. Orașul nu doarme deloc, e forfotă mare cât ziua de mare. Malluri și magazine de toate felurile, de la îmbrăcăminte până la lucruri artezanale, cafenele şi restaurante. Oamenilor le place să petreacă împreună cu familia şi cu prietenii lor. Se întâlnesc pentru a se bucura de timpul

petrecut împreună.

Am început ziua cu istoria Egiptului, am avut un obiectiv turistic, am început cu Muzeul Egiptean. Chiar se află în inima orașului se găsește cel mai mare și cel mai popular muzeu de istorie din Egipt, Muzeul Egiptean, cunoscut local sub denumirea de Muzeul Cairo. Colecția sa de peste 100000 de artefacte este uluitoare, fiind compusă din obiecte de ceramică, bijuterii, sarcofage și, desigur, mumii, toate din trecutul  antic al Egiptului.

Probabil că cele mai populare exponate din cadrul muzeului sunt artefactele de la mormântul celui mai cunoscut faraon din istoria Egiptului, Tutakhamon, printe care se numără și faimoasa sa mască funerară din aur. Am rămas cu o impresie de neuitat şi cunoştinţe în plus despre istoria Egiptului, poate de care nu ştiam sau poate am uitat demult. Muzeul este foarte mare şi întins, poţi să te pierzi prin el. Exponatele sunt pentru mic și mare. S-a păstrat un miros aparte care nu poţi să-l descrii, doar fiind acolo.

După ce am terminat cu vizitatul muzeului, mi s-a făcut foame şi am ales un restaurant tradiţional egipitean. Mi-am lins degetele de ce gustos a fost. Cel mai mult mi-a plăcut mâncarea tradiţională a egiptenilor. Am savurat pe deplin tot ce era mai bun din mâncarea tradiţională. În fiecare zi, am încercat ceva nou, am devenit o gurmandă a mâncării egiptene tradiţionale.
Mâncarea egipteană are influențe siriene, libaneze și turcești. Cât am stat în Egipt am gustat din mâncarea egipteană des servită de către localnici și servită în restaurantele din oraș. Am mâncat feluri de mâncare tradițională egipteană, cel mai mult mi-a plăcut Koshari,  conține un amestec de linte cu orez și macaroane, care este ornat cu boabe de năut, sos de roșii, ceapă și condimente. Este considerat de mulți egipteni drept preparatul național al Egiptului.
Am mâncat la micul dejun, dar poate fi servită și ca gustare pe parcursul zile, Tocană de Fuul ce conține fasole fava, acoperită cu ulei și aromatizată cu ardei iute, chimen și suc de lămâie, alături de chiftele preparate din fasole.
La desert am băut cafea cu Basbousa preferata mea, prăjitură din griș coaptă și acoperită cu miere. Egiptenii au și alte feluri de prăjituri care le-am încercat, și acestea sunt Baqlawa, Kunafa, Roz bi-laban și Umm Ali, cel mai des întâlnite la sărbători, nunți și petreceri.

Dacă vreți să vizitați orașul Cairo și să vă bucurați de priveliștea minunată, istorie și cultură, nu vă uitați la sărăcia. În traficul infernal, murdăria și aglomerația din oraș, puteți vedea partea frumoasă a orașului. Eu cred că veți vedea un alt farmec al orașului. Aveți ce vedea, dacă vreți să trăiți momente și clipe de neuitat. Cairo este un oraș mare în care poți vedea multe lucruri interesante și frumoase. Atât ziua cât și noaptea, orașul se îmbracă în lumină colorată. Străzile și străduțele sunt îmbrăcate în lumină colorată ce-ți oferă o siguranță și protecție. Nu-ți e frică de nimic. Noaptea oraşul nu doarme, tineretul petrece cel mai mult noaptea, petrec în cluburi, restaurante, cafenele şi parcuri. E forfotă atât ziua cât şi noaptea. 

În aceeași zi, deja seara, am vizitat o altă locație interesantă, unde poți vedea orașul de sus în jos, este Turnul din Cairo, în arabă egipteană, Borg El – Qahira, cunoscut în mod obișnuit de localnici „Ananas Nasser”, este un turn construit din beton, între anii 1854 -1961. Are forma unui lotus, un simbol al Egiptului Antic. Este construit pe insula Gezira, pe rîul Nil, foarte aproape de centrul oraşului. Turnul este considerat un simbol al incoruptibilităţi. Când am ajuns în faţa intrării era o coadă mare, cu mulţii turişti şi localnici dornici să vadă Cairo de sus. Durată şederii la coadă a fost obositoare şi plictisitoare, dar aşteptarea a meritat. Cairo arată fascinat de sus! Tot oraşul îmbrăcat în lumini vii şi colorate. Emoţii, de bucurie mare m-au copleșit, asemeni unui copil mic care și-a primit în dar un cadou. Era aglomeraţie nu puteai să te mişti, încercai să găseşti un loc să faci poze.
Din păcate nu am văzut oraşul de sus, ziua, dar l-am văzut noaptea, e magnific! Noaptea poţi vedea oraşul în mii de culorii vii şi colorate. Nu poţi să descrii în cuvinte, trebuie să le vezi  cu ochii tăi proprii. Ce mi-a rămas în minte este Muzeul Egiptean, Piramidele, Sfinxul erau îmbrăcate în lumini vii şi colorate. Dădea un aspect că ele nu dorm niciodată, mereu stau şi veghează asupra oraşului. 

Dacă vrei să iei o gustare sau să bei cafea, sau suc proaspăt, Turnul îţi oferă Restaurante "Revolving" şi "Jemezeh" şi Cafeneaua "Sky Window",  poţi vedea oraşul de la terasă.
Tot în aceea seară, ne-am plimbat cu vaporașul pe Nil, dintr-o parte în cealaltă parte a orașului. A fost o seară de neuitat şi am văzut o privelește de nedescris, cum poți vedea numai în filme. Pe Nil sunt de la croazieră restaurant până la mici corăbioare pentru vizitatori şi turişti, care vor să se odihnească.
Cu o seara inainte, am planificat să ne ducem să vizităm Marele Sfinx şi Piramidele de la Giza, şi Frabrica de Parfumuri. Sfinxul şi Piramidele iţi vin în minte cînd te gandeşti la Egipt, la Egiptul istoric din perioada Faraonilor.

O incursiune in Istoria Egiptului.
Ne-am urcat intr-un taxi si ne-am indreptat catre Piramidele si Sfinx, se afla 
20 km de Cairo, acolo se gaseste Memphis, un oras antic ce avea sa fie prima capitala a Egiptului. Memphis a fost fondat in anul 2925 i.Hr.,  cu o mie de ani de Cairo si se spune ca este primul oras imperial de pe pamant, fiind dedicat conducatorului mitic, Menes.
Drumul mi s-a parut lung dar in acelasi timp, in sufletul meu ardea o nerabdare mare ca voi ajunge pentru prima data la piramide. O imensa fericire in suflet simteam, cand vedeam in zare Piramidele, Sfinxul. Stateau ca niste stalpi care pazeau intrarea in istoria antica. De la civilizatia la istoria antica. Era un pas, In avion se vedeau mici, dar pe pamant piramidele se vedeau mari.
Cand mergeam pe drum catre piramide, nu vreau sa povestesc ce mizerie am vazut pe strada, unde se afla Fabrica de Parfumuri, dar v-am spus sa stiti la ce va asteptati.
Înainte de-a intrat la piramide, am trecut la fabrica de parfumuri. Am simţit mirosuri dulci,  de iasomie, rose liliac pâna la mirosuri de excremente de cal. Asta facea oraşul magic prin felul lui de-a fi. 
Uitai de mizeria de afara, si te ducea in istorie. Cladirile vechi si darapanate pana la cladiri noi, bine aranjate. arhitectural.  La intrarea in palat era o vitrina cu cateva sticlute pentru parfum de diferite forme si marimi. 
Gazda ne-a invitat intr-o camera foarte frumoasa, cu canapele confortabile de culoare rosie si cu multe vitrine cu flacoane de parfum. M-a intrebat daca doresc  ceai sau cafea, apoi l-a rugat pe un coleg sa preia comenzile. Am savurat o cafea turceasca ca sa ma energizeze si sa ma revigoreze. Sa-mi dea energie  ca sa pot vizita toate obiectivele turistice propuse.
Gazda ne-a facut o scurta introducere in lumea parfumeriei egiptene, povestindu-ne despre istoria acestei industrii de la faraoni pana in zilele noastre, despre indredientele utilizate la inceputuri si traditiile pastrate pana azi. Ni s-a propus daca dorim sa cumparam ceva din magazin. Am refuzat politicos şi ne-am dus către Piramide.

Până să intrăm la Piramide şi Şfinx.
Am plătit intrarea, era aglomeraţie, turişti roiau ca albinele în jurul obiectivelor  turistice. Localnici proprietari de cai, erau la datorie, erau foarte obrznici îţi propunea să mergi cu o trăsură cu un cal. Trebuia să negociezi cu el să ajungi la un preţ bun şi să nu te laşi intimidat de obrăznicia lui. Până la urmă am ajuns să luăm o trăsură cu un cal ca să ne ducă prin toate locurile turistice.
Până să urcăm la obiectivele noastre turistice, am trecut pe o alee împânzită de comercianţi de suvenire, care trag de tine. Aici tot trebuie să fii atent ca să nu te lași să cumperi lucruri la un preț exuberant. Trebuie să negociezi. Puteai să ajungi la un preț frumos. Plecai de acolo cu o amintire frumoasă.
La câțiva pași de Marea Piramidă de la Giza( Kheops) stă cu fața la soare Marele Sfinx, o minune a lumii care atrage milioane de turiști. Până a ajunge la Sfinx am traversat câteva ziduri vechi, care ascund multe legende și povești.
Am trecut pe lângă locul, unde a fost descoperit sarcofagul faraonului Khafra, astăzi a fost transformată într-o fântână, unde lumea aruncă monezi și își pun dorințe.
Turcai la deal și în fața ta erau Piramidele din Giza. Mii de vizitatori vin anual aici pentru a vedea cele trei piramide măiestuase, vechi de 4500 de ani, care sunt considerate una din dintre cele 7 minuni ale lumii antice.
Piramidele marchează mormintele a fost 3 faraoni: Cheops( Khufu), Khafra( Chephren) și Menkaura( Mykerinos). 
Când am ajuns în dreptul Piramidei, am avut o emoție de neuitat. Piramidele egiptene erau mai înalte ca mine și erau mari. Nici nu puteai să le cuprinzi cu brațele.
Am urcat câteva trepte în sus, dar ghidul m-a oprit să urc sus. Mi-a zis să cobor jos. În caz să nu cad jos și să mă rănesc. Dar aveam așa o mare dorință mare să urc sus până în vârful ei. Nu am putut să intrăm în interiorul piramidei pentru că era închisă. Ne-am fotografiat lângă ea o amintire plăcută.
Sunt construcții de piatră veche în formă piramidală situate pe teritoriul Egiptului. Cele mai cunoscute piramide sunt pe teritoriul guvernatorului Giza,  la periferia orașului Cairo: Kheops( Marea Piramidă din Giza), Khafra( Kephren), Menkaura(Mykerinos) și Piramida Roșie( Piramida de Nord), îmi aduc aminte ce ne-a povestit din istoria anitică profesorul meu de istorie. De atunci, am avut un vis frumos să ajung să vizitez aceste minunate creații făcute de om. Dorința mi s-a îndeplinit.
Pe platou erau mulți proprietari de cămile care plimbau turiștii în jurul piramidelor sau făceau poze pe ei. Recunosc că animalele erau foarte frumos echipate, cu șa decorată cu motive tradiționale și canafi colorați.
De aici am plecat cu o amintire frumoasă și niște emoții care au rămas în sufletul meu pentru totdeauna, parcă ceva îmi spune că voi veni încă odată pe aceste meleaguri frumoase.
În celelalte zile am vizitat și alte locuri turistice una dintre cele mai mari și furmoase locuri, este renumitul Bazar Khan el-Khali. Bazarul el Khali este cunoscut prin agitația și haosul . Aici vin din toate colțurile Egiptului pentru a vinde și pentru a cumpăra lucrurile necesare pentru ei, cât și pentru casă. Piața este situată pe aleeile înguste ale cartierului Islamic Cairo, au tărabe în care vei găsi de toate, de la haine, alimente proaspete la cele mai autentice suvenire egiptene, inclusiv condimente, bijuterii și narghilele. Când am cumpărat un produs condimentat de la piață sau suvenire pentru familie, vânzătorii nu te vor lăsa să cumperi la prețul  pe care ți-l oferă. Am negociat cu el la un preț redus. Vânzătorilor le place să negocieze. Și am cumpărat la un preț redus.
Piața este situată lângă Cartierul Islamic. Mi-a plăcut Cairo, are multe cartiere distincte, fiecare cu propria personalitate. Din păcate nu am umblat prin toate cartierele orașului Cairo, dar din ce am văzut din taxi este diferit. Cartierul Islamic se află în partea de Est a orașului și este marcat de o arhitectură unică și de aleei șerpuite, înguste, zgomotoase și locații aglomerate. Bazarul Khan el Khali și cetatea Salah El- Din sunt cele mai populare atracții ale cartierului. 
Aceste sunt doar câteva locuri pe care le-am vizitat în Cairo. Pe lângă piață sunt tot felul de cafenele și restaurante autentice locale. Care îți oferă un meniu cu bucate alese.
Băutura locală egipteană pe care am savurat-o a fost Sahlab un amestec cremos de maranta și scorțișoară cu nunci și cocos.

Un deliciu nu altă

Seara ne-a prins în Piață. Ne-am plimbat pe alei înguste ale pieței, era forfotă mare, trafic de mașini care veneau care se duceau, oamenii veneau la piață pentru a cumpăra strictul necesar pentru nevoile personale.. Moscheea Al Azhar era în trecerea noastră, am intrat în ea pentru a ne ruga și a o vedea în interior. De la intrare se simțea miros de tămâie, nu vroiai să pleci de acolo. Era o liniște de nedescris, îl simțeai pe Dumnezeu cu prezența lui. Toată seara am petrecut în oraș, am fost la cumpărături, am băut cafea turcească într-o cafenea foarte veche, parcă mă simțeam că sunt într-o altă epocă.
Cina a foast foarte copioasă într-un restaurant tradițional libanese. Prețurile sunt accesibile pentru toate buzunarele. Vremea a ținut cu noi. Din păcate nu am  prins răsăritul, dar mereu prindeam apusul. Apusul este magnific îmbracă orașul cu o mantie aurie. Soarele mereu apunea după clădirile gri, vechi și dărăpănate. Le dădea o lumină aparte, care le schimba fațada.
Cu o seară înainte, am planificat să mergem la o altă locație pe care am vrut să o vizităm, Moscheea lui Mohammad Ali și Muzeul Național de Poliție din Cairo. Moscheea lui Mohammad Ali, mai este cunoscută și sub numele de Moscheea de Albastru, datorită utilizării acestei pietre în construcția zidurilor exterioare și altor suprafețe. Moscheea se află pe o pantă înaltă unde poți vedea tot orașul de sus.. Aceasta este una dintre cele mai mari moschei din Cairo și cea mai mare moschee construită în secolul al XIX-lea, fiind o faimoasă atracției a orașului.
Cel mai fascinat, cel mai tare că Moscheea este asemănătoare cu cea din Istambul, nu am văzut-o niciodată pe cea din Istambul,  din spusele ghidului nostru, este asemănătoare. Ceea ce am reținut că Moscheea are intrări, dar intrarea principală și cea mai des folosită este cea din nord. În partea nord-vest există un turn cu ceas, care i-a fost dăruit lui Mohammad Ali de către regele Ludovic Filip al Franței în schimbul obeliscului de la Luxor care se află în Palace de la Concorde din Paris.
Mihrabul în trei etaje și este acoperit de o cupolă semicirculară. De la moschee poți vedea tot orașul de sus în jos. Moscheea are o cafenea ce poți savura o cafea turcească și de ce nu un suc proaspăt. Alături de Moschee se află Muzeul Militar Național, ce are în datore mașini blindate, avioane, tancuri și blindate mitraliere, sunt vechi de 10 sau 20 ani. Au fost folosite în război.
În următoarea zi, am la Pharaonic Village, un muzeu viu de istorie egipteană, cu replici ale unui sat antic și mormântul lui Tutankhamon. La intrare în muzeu, am plătit biletul pentru aventură noastră și a inclus să vedem alte 3 muzee istorice cum ar fi: Muzeul Piramidei și Sfinxului, Muzeul  Mumificației, Muzeul Istoriei Moderne, erau incluse și alte muzee doar la alegere.

 Satul faraonic este o experiență ca nimeni alta. În momentul în care începi să navighezi pe canalele care circulă pe insulă, te afli cu totul în Egiptul istoriei și legendelor. Oriunde te uiți, vei găsi din ce în ce mai multe obiective și sunete ale Egiptului antic, devine posibil să-ți imaginezi că ai călătorit în timp către un trecut îndepărtat și glorios.

În ultima zi a călătoriei mele, am fost la în Alexandria. A fost una din visele cele mai mari ale mele, să vizitez în orașul Alexandria și renumita Bibliotecă din Alexandria, dar din păcate era închisă. Dar în aceea zi, am vizitat alte locații renumite ale orașului, am vizitat Fortăreața Qaitabay, Podul Stanley, și Cornișul.

Deși, păstrează punține rămășițe istorice ale gloriosului trecut, Alexandria te îmbie printr-o plimbare fără țintă pe interminabila faleză, prin cafenele șarmante și mărfurile din bazar.
Alexandria este al doilea oraș ca mărime din Egipt după Cairo. A fost denumită că tre locuitorii orașului, perla litoralului mediteran, este un oraș care îmbină arhitectura greacă și cea arabă. Am parcurs cu mașina de la Cairo până la Alexandria, 225 km. Obosită după un drum lung, dar eram fermecată de frumusețea orașului și de Marea Mediterană ce se vedea în zare. Am ajuns spre seară în oraș, deja soarele apunea încet se vedea cum coboară după orizont. 
Lasând urme de nori roșiatici. Era un piesaj de nedescris, marea era liniștită și frumoasă.
Um amalgan de vechi și nou, clădiri impunătoare, palmieri, tarabe, praf, privilegiați și oameni modești. M-cazat într-un hotel care se afla în Corniș. De-a lungul  Cornișei sunt plaje publice și private, cluburi, poduri clădiri uluitoare, multe cafenele, de toate. Iar seara este o nebunie de nedescris, vânzători ambulanți de vată de zahăr, înghețată, sucuri, de tot felul de gustări, semințe, un trafic infernal, multă lume la plimbare. Am dat o tură pe faleză, obosită am luat loc la o terasă cu vederea la toată gălăgia aceasta să privesc lumea.
Și după ce m-am energizat, am făcut o plimbare. Pe Cornișă este o atmosferă de sărbătoare în fiecare seară, totul este incredibil de intens.

Pentru prima dată, m-am simțit fericită și entuziasmată că eram în Alexandria. După ce m-am încărcat cu energie pozitivă, mi s-a făcut foame. Am mâncat la un restaursant cu specific arăbesc, cu mâncare tradițională, un pește la grătar cu garnitură, și o salată Tabula, chiapati un fel de pâine coaptă la tavă, și răcoritoare.
Dimineața, m-am trezit cu o energie pozitivă și plină de entuziasm spre o nouă aventură prin Alexandria. Prima locație era Bibliotecă Alexandria, dar din păcate era închisă, și atunci ne-am îndreptat spre Fortăreața din Qislabay, are peste 16 km, se termină în Montaza.
Castelul avea unele dintre cele mai puternice fortificații dintre Marea Mediterană, a fost și el distrus de-a lungul timpului, acum este restaurant, dar se păstrează și o parte din fortificațiile inițiale.
Fortăreața Qaibey a fost construit de sultanul Al Ashraf al- Din Qait Bay în 1477, în locul unde era Farul din Alexandria, o poziție privilegiată, la marginea Cornișei. Sultanul nu a dărămat farul, ci aceasta a fost distrus treptat de diferite imperii, ultimele rămășițe fiid distruse în timpul unui mare cutremur din secolul al-14-lea.
Fortăreața cu mii de camere... Nu puteam să nu mă dizlepesc să vizitez toată Citadela, te puteai pierde prin ea. Cel mai frumos lucru sus pe acoperiș puteai vedea tot orașul și Marea Mediterană.
Dacă vrei să admiri Marea Mediterană, ai un prilej foarte bun, aceasta este Podul Stanley. După ce am terminat de vizitat Fortăreața Qaibey, am ajuns să vizităm celebrul Podul Stanley, este renumit prin mii de vizitatori ce vizitează zilnic locul. Poți să vezi Alexandria și Marea Mediterană în larg. La fața locului nu este chiar atât de fantastic, dar într-adevăr oferă o priveliște frumoasă asupra Mării Mediterane.
Desigur, cam peste tot în Alexandria, în cei 32 de km de coastă, ai o mulțime de ocazii să admiri Marea Mediterană.
În zonă sunt foarte multe restaurante, cafenele și o plajă chiar sub pod, unde vin foarte mulți localnici și turiști, ce se bucură de priveliștea de afară și de o briză și de liniște. Poți avea liniștit prânzul cu familia, unde te poți să te bucuri de frumusețea și liniștea Mării Mediterane.
Spre amiază am avut un prânz fantastic de pește și fructe de mare, salată arabească, Humus bi Tahina, suc și multă bucurie. Ne-am întors spre seară către Cairo, pentru a ne pregăti de plecare către casă.
În această călătorie m-am încărcat cu energie pozitivă, cu optimism și am cunoscut cu adevărat cum sunt oamenii, istoria, cultura și multă delicii gastronomice.




Lectură Plăcută!!