Literatura în Totalitarism şi Post-Totalitarism: Teorii, Practici şi Politici de Reprezentare la Chişinău

Prima zi de Colocviu

În data de 25-26 mai 2012, la Chişinău, s-a început Colocviu Ştiinţific cu participare internaţională, Tema Literatura în Totalitarism şi Post-Totalitarism: Teorii, Practicii şi Politici de Reprezentare.

În primele două zile a colocviului, au participat numeroşi invitaţii România, Germania şi Republica Moldova.

Am fost prima zi, am asistat la citirea si prezentarea referatelor a celor invitaţi în sală. Am cunoscut oameni interesanţi şi am rămas cu impresii bune. Au mai venit şi alţi colegii de ai mei. S-a spsus multe lucruri ştiute şi neştiute de mine. M-am simţit bine.

La partea a doua,a sesiunii, ce a fost sâmbătă, nu am fost, din păcate.

                                                                          Am sa incerc sa scriu din perspectiva politicului, si nu din perspectiva literaturii.

Nu prea s-a dat o definitie termenului totalitarism. In domeniul politic, aceasta notiune moderna, cu toate ca este folosita  nu doar cu referire la regimuri moderne, ci si la unele din vechime.

Termenul de Totalitarism este tipul de regim politic in care puterea executiva isi subordoneaza toate celelalte sfere de activitate, ingradeste libertatile democratice ale individului, inlatura partidele politice de opozitie, organizatiile obstesti, practica o politica de forta si violenta.

In perioada interbelica, in Europa au fost instaurate, in mai multe state, regimuri politice totalitare: fascismul(Italia), nazismul(Germania) si comunismul (Rusia).

Aceste regimuri a dus teroare, genociduri, crime impotriva umanitatii, foamete, saracie si cruzime.Nici literatura nu a duso bine, majoritatea scriitorilor, au avut experiente de teroare si dure in aceea perioada. Prin cartile lor sunt impartasite experientele dure prin care au trecut si amintirile pe care nu le vor uita niciodata.Acest termen, a fost folosit imediat dupa razboi sugerand o incercare de ameliorare a schemelor clasificatoare traditioanala bazata pe termeni ca dictatura, despotism si tiranie.

S-a urmarit astfel cu precadere a fost introducerea unui termen generic aplicabil regimurilor de stanga si de dreapta considerate a avea mult mai multe trasaturi comune decat putea s-o indice traditionala polarizare ideologica dintre comunism si fascism.

Trasaturile tataliste ale statului stanilist erau puse alaturi de trasaturi similare ale statului nazist intr-un mod care ingaduia ca acum critica indreptata odinioara impotriva inamicilor de razboi sa fie aplicata fostilor aliati deveniti inamici in cadrul recent declansatul razboi rece.                                               

PROGRAMUL

Colocviului Științific cu participare internațională

LITERATURA ÎN TOTALITARISM ȘI POST-TOTALITARISM: TEORII, PRACTICI ȘI POLITICI DE REPREZENTARE

Vineri, 25 mai 2012

8.30 – 9.00                                                           Înregistrarea participanților la Colocviu

Sala de conferințe a

Palatului Republicii,

Str. N. Iorga, 21

(intrarea dinspre Biblioteca

„Onisifor Ghibu”)

9.00 – 10.30                                                   Festivitatea de inaugurare a Colocviului

Sala de conferințe a

Palatului Republicii                                      Ședința festivă de deschidere a Colocviului

• Birgit Lermen, prof. univ., dr. hab., Universitatea din Köln, Germania, Președinte de onoare al Colocviului – alocuțiune de salut;
• Mihai Revenco, prof. univ., dr. hab., prorector USM – alocuțiune de salut;
• Excelența Sa, dl dr. Berthold Johannes, ambasador al RF Germania în Republica Moldova – alocuțiune de salut;
• Excelența Sa, dl Marius Lazurca, ambasador al României în Republica Moldova – alocuțiune de salut;
• Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român, ministru consilier – alocuțiune de salut;
• Ludmila Zbanț, dr. hab., decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, USM – alocuțiune de salut;
• Elena Prus, prof. univ., dr. hab., directorul Institutului de Filologie și Cercetări Interculturale, ULIM – alocuțiune de salut;
• Norbert Beckmann Dierkes, șef Direcție Europa Centrală și de Est, Fundația Konrad Adenauer, Germania – alocuțiune de salut.

Președintele ședinței: Tatiana Ciocoi, dr., conf. univ., șefa Catedrei de Literatură Universală, USM.

10.30 – 11.00                                                   Pauză de cafea

11.00 – 12.30                                                   Sesiunea I

• Elena Prus, prof. univ., dr. hab., directorul Institutului de Filologie și Cercetări Interculturale, ULIM, „Hermeneutica dictaturii în opera Hertei Müller”.
• Ana Selejan, prof. univ., dr., Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, „Totalitarismul literar românesc în sintagmele vremii și în mărturisiri ulterioare”.

• Aliona Grati, dr. hab., conf. univ., A.Ș.M., „Universul concentraționar la Paul Goma”.

• Andrei Țurcanu, dr. hab., prof. univ., „Identitatea națională și reflexele deviantului totalitarist în literatura din Basarabia”.

• Vasile Dumbrava, dr., conf. univ., Institutul Moldova din Leipzig, „Gegen den Strom? Schriftsteller als Vorreiter, Retter der Sprache, Identitätsstifter der Nation”.

Moderator: Sergiu Pavlicenco, prof. univ., dr. hab., vicepreședinte al Asociației de Literatură Generală și Comparată din Moldova, USM.

12.30 – 13.00                                               Dezbateri

13.00 – 14.00                                               Prânz

14.00 – 15.30                                               Sesiunea II

• Tatiana Ciocoi, dr., conf. univ., USM, „Să înțelegi este devorant: note asupra post-totalitarismului moldovenesc”.
• Alina Tofan, dr., Centrul de Competență pentru Europa Centrală și de Est, Universitatea din Leipzig, Germania, „Autobiografizarea discursului narativ în literatura română din Republica Moldova”;
• Nina Corcinschi, dr., conf. univ., UPS, „Romanul postsovietic din Basarabia: reprezentări ale politicului”.

• Aneta Gonța, dr., prodecan al Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM, „Impactul comunicării interculturale asupra mass-mediei autohtone”.

• Georgeta Stepanov, dr., conf. univ., Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM, „Mass-media ca instrument de diseminare a culturii”.

Moderator: Aliona Grati, dr. hab., conf. univ., A.Ș.M..

15.30 – 16.00                                             Dezbateri

16.00 – 16.30                                             Pauză de cafea

16.30 – 18.00                                             Sesiunea III

• Doru Ciucescu, prof. univ., dr., Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, „Înscenări ale realității totalitariste în romanul „Gulagul din umbra palmierilor”.

• Sergiu Pavlicenco, prof. univ., dr. hab., vicepreședintele Asociației de Literatură Generală și Comparată din Moldova, USM, „„Jurnalul cubanez” al lui Aureliu Busuioc sau experiența trecerii dintr-o colonie în alta”;

• Vladimir Beșleagă, scriitor, Republica Moldova, „Splendoarea și mizeria literaturii basarabene în comunism”.
• Raisa Ganea, dr., conf. univ., USM, „Ecuația „Țapului” (Mario Vargas Llosa: Fiesta del Chivo”.

• Emilian Galaicu-Păun, dr., scriitor, R. Moldova, „Biografic și transbiografic în literatura gulagului”.

Moderator: Tatiana Ciocoi, dr., conf. univ., USM.

18.00 – 18.30                                          Dezbateri

18.30 – 19.00                                 Lansarea romanului „Gulagul din umbra palmierilor”

                                                         de Doru Ciucescu. Recepție.    

19. 00 – 20.00                                 Ulrich Schacht, RF Germania, Lecturi est-vestice

Sâmbătă, 26 mai 2012

9.00 – 10.30                                     Sesiunea V

Sala de conferințe a

Palatului Republicii,

Str. N. Iorga, 21

(intrarea dinspre Biblioteca

„Onisifor Ghibu”)

• Emilia Taraburca, dr., conf. univ., USM, „Literatura bulgară postbelică sub guvernarea realismului socialist”.
• Irina Condrea, dr. hab., prof. univ., USM, „Politici de publicare a traducerilor în fosta URSS”.
• Ioana Scherf, dr., conf. univ., Universitatea Humboldt din Berlin, Germania, „Grigore Vieru: limbă și identitate”.
• Mircea V. Ciobanu, redactor șef Editura „Știința”, „Autocenzura ca automutilare estetică”.
• Anatol Moraru, dr., conf. univ., Universitatea „A. Russo” din Bălți, ,,Un surogat proletcultist: scrisoarea poporului moldovenesc Marelui Stalin”.

Moderator: Raisa Ganea, dr., conf. univ., vicepreședinte al Asociației de Literatură Generală și Comparată din Moldova.

10.30 – 11.00                                 Dezbateri

11.00 – 11.30                                 Pauză de cafea

11.30 – 13.00                                 Sesiunea V

• Cristina Grossu-Chiriac, dr., conf. univ., „Christa Wolf „Orașul îngerilor”: ultima încercare de arheologie anamnetică”.

• Ion Pilchin, lector, USM, „Literatura basarabeană în așteptarea „marelui roman” postsovietic”.
• Dumitru Crudu, scriitor, Republica Moldova, „Totalitarism în „Măcel în Georgia” și post-totalitarism în „Oameni din Chișinău””.
• Olesea Gârlea, dr., cercetător științific, AȘM, „Mitul, puterea și creația în romanul „Luntrea lui Caron” de Lucian Blaga”.
• Sergiu Cogut, dr., cercetător științific, AȘM, „Elementul carnavalesc în romanul românesc”.

Moderator: Maria Pilchin, lector, USM.

13.00 – 13.30                              Dezbateri

13.30 – 14.30                                Prânz 

14.30 – 16.00                                Sesiunea VI

• Maria Pilchin, lector, USM, „Gulagul identitar pruto-nistrean: lecturi mezzo-potamice din estul european”.
• Olesea Chiroglo, Universitatea din Comrat, „Totalitarismul în „Ferma animalelor” de George Orwell”.

• Cristina Babin, lector, USM, „Toposul totalitar în „Utopia” lui Thomas Morus”.

• Veaceslav Filimon, lector superior, USM, „Exilul joyceean ca paradigmă identitară basarabeană”.
• Raluca Nicu, lector, USM, „Vehemența neologistică, inenarabilitate și transmodernism posttotalitar în poezia lui Ghenadie Nicu”.

Moderator: Emilia Taraburca, dr., conf. univ., USM.

16.00 – 16.30                                     Dezbateri. Totalurile Colocviului

16.30 – 17.00                                    Cafea. Comunicări neformale

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă cu Bogdan Lipcanu la Chişinău

Pentru noi, a fost o mare surpriză că l-am avut ca invitat, pe scriitorul Bogdan Lipcanu la Chişinău. Joi a venit la noi, la orele 17, la biblioteca O. Ghibu, acuma noua locaţie a noastră. Dumitru, ieri, ne-a pus să scriem ce vrem noi, ce ne trece prin minte.Mie nu mi-a venit nimic prin minte, alb-negru. Atâta doar. M-am descurajat si mai tare. Însă lansarea de carte a fost o relaxare pentru mine. La ora 18:15, a avut loc o lansare de carte a lui Aureliu Busuioc, la librăria din Centru. Când am ajuns acolo deja începuse. Mulţimea adunată acolo, asculta cu mare atenţie evenimentul. A fost interesant.

Aureliu Busuioc şi-a lansat cartea :  Şi a fost noaptea, roman, Editura, Cartier, 2012,  Hronicul Găinarilor, Editura Cartier.

Vineri, a avut loc, sesiunea creatoare la atelier. L-am avut ca invitat din nou pe Bogdan Lipcanu. Mai întâi am privit un film, pe urmă am trecut la exerciţiu ce ne-a dat să scriem fiecare. Un exerciţiu foarte interesant şi greu. Dar interesant. Au ieşit nişte texte foarte interesante şi bune. Chiar bune pentru unii noi veniţi. Iar eu nu am scris nimic şi asta nu e bine. L-am un momentan dat am avut impresia ca nu voi fi bună prozatoare. Ceea ce îmi doresc enorm de mult.

Am citit şi fiecare care ne-am dat cu părerea despre textele scrise.

Pe urmă, ne-a îndreptat la Cenaclu Republica, ce a avea să se înceapă la ora 18:15, Moderator Moni Stănilă. Au fost prezenţi cititori şi critici. Întrebări multe şi păreri bune.

Bogdan Lipcanu  La Republica 

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă la Dendrarium

Ziua de ieri, a fost foarte frumoasa si productiva. Am iesit la natura, sa facem o sedinta de atelier. Vremea a tinut cu noi. A fost cald si bine. Ne-am adunat, pe rand. Elena Chirica, Dumitru Crudu, Carolina Vozian si Eu.

Atelierul nostru iesit cu perepeti amuzante.  A fost vesel si interesant:)

      

   

   

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă cu un text scris de mine

                   Era o toamnă târzie, când mi s-a întâmplat acel accident grav. Am ieşit de la serviciu  şi        mă îndreptam grăbită spre staţia de troleu. M-a ajuns din urmă Mihaela şi m-a strigat.

-          Ioana, stai că am ceva să-ţi spun.Ştii că mâine trebuie să prezinţi proiectul dat de şef de săptămână trecută?

-          Nu ştiam!

-          Mâine şeful vine să verifice proiectul tău.

Vei reuşi până mâine să-l faci?

-          La ce oră trebuie să fie gata ?

-          Mâine la 12:00 trebuie să-l prezinţi.

-          Ok! Am să fac tot posibilul să fie gata.

    - Merg acasă să termin de lucrat la el.

-          Bine! Pa, ne vedem mâine !

-          Pa!!

 Afara începuse să se întunece, eu eram cu gândul la proiect. Văzusem de la distanţă troleu în care urma să mă urc şi chiar mă bucurasem. Vroiam să-l iau  cât mai repede, ca să nu stau în staţie să aştept. Nu aveam răbdare, eram nervoasă şi obosită, şi pe lângă asta cu un  proiect pe capul meu.

Am ajuns la trecerea de pietoni şi am început să traversez strada cu hotărâre, fără a fi atentă la trafic. La numai jumătate de drum în faţa mea a apărut cu viteză mare o maşină de culoare neagră. Aşa în plină stradă am fost lovită de un BMW. Cred ca nu am simţit prea multe, pentru că m-am deconectat pe loc ca orice aparat tehnic scos din priză.

M-am trezit la spital. Înconjurată de medicii care mă consultau. Nu îmi  simţeam corpul, iar asta m-a îngrijorat. Începusem să mă agit, rotind ochii ca o pasăre într-o colivie. Nu înţelegeam ce-i cu mine, picioarele nu se mişcau, am crezut atunci că voi rămâne în scaunul cu rotile pentru toată viaţa.

Nu ştiam de unde aveam acea forţă să mă  pot agita din tot corpul. Medicii mă ţineau strâns ca să mă poată consulta .

Mi-am văzut hainele rupte şi pline de sânge. Asta m-a făcut să fiu mai neliniştită. Nu înţelegeam ce se petrecea cu mine în acel moment. Nu-mi aduceam aminte deloc. Ce căutam acolo şi unde eram.

În sinea mea îmi ziceam că e grav, nu-mi simţeam corpul deloc. Totul era amorţit. Eram într-o nelineşte continuă. Încercam să desluşesc ce spun medicii dar nu înţelegeam ce auzeam, vedeam numai lumini deasupra şi înţelegeam că merg printr-un coridor lung de spital, iar corpul îmi era zgalţîit pe alocuri cand treceam praguri.

În aceea zi, am fost dusă la tot felul de apărate de control, o duzină de proceduri şi consultaţii. După ce m-au investigat  amănunţit, m-au dus în salonul meu, mi-au injectat cu calmant. Încercam să mă ţin, dar sedativele primite îmi închideau automat ploapele.  Nu mi s-a spus nimic în acea zi, ce am şi ce-i cu starea mea . Am adormit imediat.

Cand m-am trezit, lângă patul meu statea mama.  Era a doua zi de la spitalizare.

Îmi simţeam corpul greu şi tulbure. Nu mă durea nimic. Parcă totul amorţise. Încercam să-mi amintesc, ce s-a întâmplat cu mine. Nu puteam să-mi amintesc nimic, doar frînturi de momente pe care deocamdată nu reuşeam să le unesc.

Vroiam să-mi mişc picioarele, dar nici asta  nu puteam, doar mâinile le puteam simţi  şi le puteam mişca cu greu.

După încercările mele de a simţi mâinele, s-a trezit şi mama. Era fericită şi bucuroasă că m-am trezit. Nu mai eram intr-o starea critică, totul era mai bine, cel puţin aşa spuneau doctorii pentru că eu oricum mă simţeam rău.

Începuseră să mă întrebe cum mă simt. Să mă întrebe dacă îmi aduc aminte ce s-a întâmplat cu mine. Dacă îmi amintesc de accident.

I-am răspuns că mă simt rău, nu simt nimic şi nu-mi aduc aminte de accident.

O întrebasem pe mama ce s-a întâmplat cu mine şi care era starea mea. Mama era fericită că eram vie şi cu aceasta mă liniştise şi pe mine. Nu mi-a răspuns la întrebările mele. Medicul îi recomandase să aştepte  câteva zile, să nu-mi zică nimic, până nu îmi reveneam.

În primele zile după accident venise  un bărbat şi nu înţelegeam, nici nu îmi închipuiam ce caută un străin la mine. Omul îşi ceruse scuze şi mi-a spus că toate daunele  materiale vor fi suportate de El. Nu înţelegeam ce vroia el de la mine. Cine e acest El, care voia sa-mi facă atîta bine?

După ce El a plecat, am întrebat-o pe mama, cine era individul. Mama mi-a spus că acel băiat era omul care m-a accidentat. El venea în fiecare zi, la spital să se intereseze de starea mea.

-Aşteaptă ca Tu să-l ierţi. Se simte vinovat faţă de tine, a spus mama.

- Eu l-am iertat de mult pentru ce ţi-a făcut ţie, îmi spusese mama. Bietul bărbat, are bun simţ şi omenie. Că cine în zilele noastre să vină la spital şi să-şi  ceară scuze?

 Eu faţă de acest om simţeam o ură mare pentru ce mi-a făcut mie, mi-a distrus viaţa. Nu îl puteam ierta, cel puţin nu l acel moment.

Îi ziceam în faţă că nu îl voi ierta niciodată pentru tot ce mi-a făcut . Bietul om se întorcea şi pleca trist.

În sinea mea simţeam neputinţă şi frică că voi rămâne infirmă pe viaţă.

Când într-o zi  un grup de medici  mi-a confirmat personal starea mea de sănătate, mi-a căzut cerul peste mine. În acel moment vroiam să mor. Şi apoi cine se va căsători cu o fată cu probleme de sănătate ca ale mele?

Din câte am înţeles de la medici, avusem o comoţie cerebrală, cu răni multiple pe tot corpul şi o fractură la bazin.

Dar noi te vom pune repede pe picioare, a spus doctorul meu cu un surîs calm pe faţă care pe mine nu prea m-a convins.  Bărbatul care m-a accidentat venea în fiecare zi pe la mine, să vadă care e starea mea şi o întreba pe mama cum  trece tratamentul, nu avea curajul să vorbească cu mine pentru că ştia că îl urăsc şi nu îl voi ierta niciodată. Cel puţin eram convinsă la acel moment.

Pe zi ce trecea rănile se vindecau încetul cu încetul starea mea era favorabilă, însă sufletul meu încă era rănit. Nu înţelegeam  de ce tocmai mie mi s-a întâmplat asta. Eram supărat pe Dumnezeu şi pe cei din jurul meu. Ei au încercat să fie optimişti, să mă înţeleagă, iar eu eram în permanenţă supărată, nervoasă şi tristă.

Într-o zi, medicul m-a anunţat că voi fi externată din spital a doua zi, ceea ce mie  mi s-a părut  şi mai depresiv, deoarece credeam că toţi se vor uita la mine cu milă. Nimănui nu i-a păsat de mine, nici colegii mei de serviciu nu au venit să mă viziteze sau să se intereseze de starea me de sănătate. Prietenul pe care îl aveam m-a părăsit. El nu avea nevoie de o fată bolnavă ca mine.

Numai părinţi mei şi omul acela care mi-a distrus viaţa mai trecea pe la mine. 

 Cum pot să fiu aşa de rea cu el şi să nu îl iert? Mi-am zis eu într-un tîrziu cand deja mă obişnuisem cu prezenta lui în casa noastră.  Este om şi face greşeli.Toţi suntem imperfecţi.

Atunci începusem să înţeleg multe lucruri, din acel moment m-a făcut să mă schimb înspre bine. La ieşirea mea din spital a venit Gabriel, am aflat de la mama că aşa îl chema pe şoferul care m-a accidentat. M-a condus până la maşină părinţilor mei. Eram în scaunul cu rotile. Nu am vorbit aproape deloc.

M-a aşezat pe bancheta de spate şi a închis uşa, apoi a pleacat. Apoi am deschis geamul de la fereastră şi l-am strigat.

-          Veniţi pe la noi, am ceva să vă spun, am zis, apoi am ridicat geamul.

De atunci  Gabriel  venea  practic în fiecare zi pe la noi. Ne-am apropiat mult unul de celălalt, părinţi mei îl invitau des la noi la cină.

Pot să zic că a dat norocul peste mine, Gabriel a devenit un soţ iubitor,  care are grijă de mine. Mi-am schimbat viaţa, locul de muncă, într-un unul mai bun, cu salariu mai mare, cu o funcţie mai responsabilă şi desigur după posibilitatea mea fizică.

Mi-am făcut prieteni adevăraţi cu care ne întâlnim în oraş pentru a ne distra . Mi-am revenit  complet, iar la moment merg fără scaun cu rotile, fără cârje, merg în două picioare ca un om normal.

M-am schimbat complet, arăt altfel, prietenii zic ca am devenit mai frumoasă şi mai senină. Dar cel mai frumos lucru care mi-a dat Cel de Sus este că sunt însărcinată şi îmi voi realiza visul de a deveni mamă.

Îi mulţumesc sorţii că a organizat acel accident.

Primul meu text, nu chiar aşa cum as fi vrut să fie. Sper să fie şi nu ultima. Să fie mai bune texte scrise de mine.

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă

Vineri, ne-am strans cu totii, la Biblioteca Onisifor Ghibu.Cand am ajuns deja colegii de ai mei, au inceput sa scrie exercitii date, de Dumitru Crudu. Mai erau Felicia si Ion Harea.Pe urma au venit pe rand. Carolina si Cristina.

Textele cele mai reusite, au fost a lui Felicia Nedzelschi,a Cristinei si Carolina, dar si a lui Ion era bunicel, dar mai are de lucru. Numai ca fiecare are de lucru la textele lui. Am citit un text mai vechi de al, care fiecare si-a spus o pare buna si mai putin  buna. Dar oricum comentariile lor, au fost constructive. Elena Chirica a venit tarziu si a participat la comentarii, dar si la plimbarea pe care am facut-o dupa aceea in Dendrarium. Textul Emanuelei Sprinceana mi se parut interesant  si reusit.

La atelierul nostru, a luat parte, criticul literar Vitalie Raileanu, care ne- a comentat textele noastre.

Dupa sfarsitul sedintei noastre, ne-am dus cu totii la Dendrarium, ne-am plimbat si a fost vesel.