10 august 2011

Recenzie de carte :John Fante "Întreabă Praful "


 De curând am început să citesc o carte la recomandarea lui Dumitru Crudu. Mi-a dat-o mie să o citesc şi pe urmă să o dau mai departe. Am luat-o să o citesc. Din curiozitate mai degrabă am văzut pe copertă că este făcut şi un film.
John Fante "Întreabă Praful ", Editura Humanitas, Bucureşti 2006. Romancierul John Fante s-a născut în 1909, într-o familie de imigranţi italieni. Începe să scrie în 1929, iar povestirea sa de debut apare în The American Mercury, în 1923. Primul său roman, Wait Until Spring, Bandini( 1938), face parte din saga avându-l ca protago
nist pe Arturo Bnadini. Îi vor urma Ask the Dust(Întreabă praful, 1939), Dreams from  Bunker Hill(1982) şi The road to Los Angeles(1985, postum) Scriitorul semnează şi scenariile unor filme bine cunoscute publicului, printre care My Man and I(1952), The Reluctant Saint(1962). Autorul se îmbolnăveşte cu o boală care îl orbeşte şi mai târziu îi este amputant picioarele. Continuă să scrie dar cu ajutorul soţiei sale. În anii '80 este redescoperit de Charles Bukowski, iar editura Black Sparrow începe săi publice lucrările lui şi este considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori ai secolului 20.

Charles Bukowski spune despre cartea lui John Fante: "Într-o zi am găsit o carte şi am deschis-o.Am rămas în picioare câteva clipe, citind. Rândurile curgeau pe pagină cu o fluenţă firească, fiecare pulsând de energie şi urmat de un altul la fel de puternic. Substanţa însăşi a fiecărui rând îmi dădea senzaţia că aici se sculptează ceva. Aici era, în fine, un om care nu se temea de emoţie. Umorul şi durerea se întretăiau cu o simplitate superbă. Începutul acestei cărţi a fost pentru mine un imens şi nebunescmiracol. Fante a devenit zeul meu. "
Arturo Bandini un tânăr scriitor din LA care se îndrăgosteşte nebuneşte de senzuala şi incontanstansta Camila Lopez, o chelneriţă mexicană depedentă de marixuana şi de o relaţie fără speranţă cu un bolnav de turbeculoză. Încercând să supravieţuiască într-o lume dominată de prejudecăţi rasiale şi sufiecienţă, tânărul perseverează până când, într-un final, îşi vede publicat primul roman. Însă soarta îi joacă feste, punând  sub semnul întrebării vocaţia şi fericirea lui Budini. Aclamat drept cel mai frumos omagiu literar adus oraşui LA-ului, Întreabă Praful, roman inspirat chiar din biografia autorului, este un amestesc cuceritor de umor şi de sinceritate dureroasă.

Romanul mi-a plăcut enorm de mult,am citit cu sufletul la gură vroaim să ştiu ce se va întâmpla mai departe, nu ştiam că nu va fi un happy end fericit, dar unul trist. Romanul plin de ironie şi dragoste neîmpărtăşită, ură. Merită de citit şi de văzut filmul. Aş vrea să văd filmul cu mare interes. Dar şi cartea merită de citită.

6 august 2011

Film despre viaţa şi istoria asasinării lui Serghei Esenin


După ce am văzut filmul "Master şi Margarita". Am dat peste filmul Esenin, istoria asasinării scriitorului Serghei Alexandrovici Esenin. Când l-am văzut ma făcut curioasă să-l văd şi nu regret că l-am văzut. Păcat că nu am citit volumele de poezii ale scriitorului, dar încă nu-i prea târziu şi voi citi poeziile lui.
Voi face o scurtă prezentare despre film. În filmul începe două perioade, începe cu moartea scriitorului în 1925 şi adoua parte,  când un comisar de poliţie găseşte poza scritorului când era mort. Comisarul de poliţie începe să caute informaţii despre moartea lui Esenin. Find ajutat de prietenul lui de la KGB şi o o fată care îl ajută în acest caz mesterios, şi care îl face curios să afle ce s-a întâmplat cu Esenin.
În cealaltă perioadă începe povestirea despre viaţa lui Esenin, despre căsătorile pe care le-a avut, prietenii care l-a stors de banii, problemele cu băutura, drogurile, scandalurile pe care le face după ce bea mult. A fost închis şi în spitalul de psihitrie pentru a-şi calma nervii şi pentru a se ascunde de poliţia secretă.
În timpul lui Stalin şi Hruşciov, operele lui au fost interzise de către Kremlin din cauza că operele lui spunea adevărul despre realitatea care era pe atunci. Mai mare ai conducerii nu îi plăcea ce scrie Esenin în poeziile lui, şi atunci în permanenţă a fost persecutat de KGB, de atunci. A fost închis închisoare pentru a îl bate pentru al şantaja şi manipula, pe acesta îl trauma psihologic.
Pe parcursul filmului tot se spunea ca scritorul s-a sinucis, acest comisar în 1985 aflat adevărata moarte a scritorului făcând investigaţii.
 Dar de fapt scriitorul a fost ucis de oameni lui Troţki, din cauza unei telegrame primite de la ţar. Esenin s-a apărat de criminali, s-a bătut,  până la urmă unul din ei la lovit pe scriitor cu sfeşnicul în cap ucigându-l.
Asta a fost moartea tragică a scriitorului Esenin.
În acelaşi timp este ucis şi comisarul care investiga cazul Esenin, criminalii erau din KGB, pentru că punea multe întrebări şi  să nu iasă scandal.
Majoritatea marilor scriitori ai epocii trecute, au fost ucişi de KGB-işti, pentru că ştiau multe, ori erau implicaţii în politica de atunci.
Însă, în 1966 operele sale complete au fost republicate. Operele lui sunt lirice. Lirica este contemplativă, de expresia modernă, caracterizată prin imagism şi o mare varietate de tonuri afective, de la perceperea cosmică a naturii ruse până la evocarea miturilor vechi păgâne şi creştine, de la nostalgia satului până la fronda faţă de formele civilizaţiei oraşului.
Vă recomand să priviţi filmul, aveţi ce vedea este interesant. Sunt intrigi, dragoste, pasiune, tragedie, răsturnări de situaţie, întâmplări ce te ţine cu sufletul la gură.
Merită de privit!   Dar eu între timp voi citi poeziile lui Esenin.



Cenaclul Republica


Am luat cateva poze de pe site-ul lui Mihail Vaculovski
Azi la cenaclu Republica a fost o mare sarbatoare pentru Mihai Vakulovski si lansat cele 2 volume: Tovarasi de camera. Student la Chisinau & Potret de grup cu generatia "optzeci".
Sala de la Hasdeu a fost plina de tineri cititori, critici si tineri scritori. Au fost si prieteni devotati ai lui Mihai Vaculovski: Constantin Cheianu, Dumitru Crudu,Iulian Ciocan, a fost invitat Emilian Galaicu-Paun dar a lipsit. Au citit din cartea lui, Alexandru Vakulovski si Moni Stanila. Open mind nu sa tinut din cauza lansari.

A fost un cenaclu interesant, fiecare a facut un comentariu la adresa celor 2 volume ale autorului. Au fost puse intrebari de catre cei prezenti in sala.Autorul a dat autografe celor care au cumparat cartea.


La cenaclu m-am simtit bine. Dupa cenaclu ne-am dus cu toti, care au ramas am baut bere si am mancat raci si am vorbit despre lansarea volumelor a lui Mihai Vakulovski.




5.05.2011 ora 18.30





































2 august 2011

Recenzie de carte : Masterul și Margarita, de Mihail Bulgakov

Am terminat de citit de curând sa citesc cartea Masterul și Margarita, de Mihail Bulgakov, Editura Cartier, 2006. Am citit-o dintr-o curiozitate firească, asta nu înseamnă că nu am vrut să o citesc. A fost interesantă cartea, mi-a plăcut enorm de mult. Păcat că nu am citit-o cu sufletul la gură cum ar trebui să o citesc.
Mihail Bulgakov(1891-1940) jurnalist, romancier și dramaturg rus. Unul dintre cei mai importanți scriitori ruși din toate timpurile, considerate astăzi alaturi de Nabokov și Soljenitin, drept autor rus care a influențat cel mai mult literatura occidentală a secolul XX. Garda Alba va fi publicată în 1955. În 1925 Inimă de câine. Oule fațidice și Diavoliada, au fost respinse toate publicațiile. Anii " 50 Masterul și Margarita.
Ca să înțeleg mai cartea, am început să ma uit la film. După ce am terminat de vizionat filmul am înțeles foarte bine și cartea. Mi-a plăcut foarte mult.
Mi-a plăcut imaginea creată de autor în carte, fantastică, visare, mistică(cu personaje mistice), parcă deodată ma aflam în Alice în Țara Minunilor.
Diavolul  coborât pe pământ (și chiar în Moscova) ca săi ispitească pe oamneni, dornici averi, aici intra toate categoriile sociale, începând de la cel bogat până la cel sărac, de la o funcție joasă până la cea înaltă. Nu avea o preferință anunme pentru anumiți oameni.
Mai mult nu știu ce să spun.

30 iulie 2011

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă

Azi, 30 iulie 2011, ora 15:00 la Hasdeu. A fost ultima sedinţă a Vlad Ioviţă. Când am ajuns la bibliotecă l-am găsit pe Dudu singur, aştepta colegii să vină. Nu a venit Am venit numai eu. Mi-a dat sa scriu o povestire, o călătorie unde am fost la rude. Mi-a venit în minte la culesul poamei la ţară. Când am fost. Am încercat să mi aduc aminte tot, dar nu prea mi-am adus aminte chiar totul.A venit Ion Buzu şi Ecaterina Bărgan. Dudu le-a dat să scrie o povestire poliţistă interesnantă cu tot ce trebuie.Cerul s-a întunecat, s-a auzit tunete şi am văzut fulgere. Deodată dintr-un cer senin cu soare a început să plouă tare, cerut s-a rupt a plouat cu galeată. După ce s-a terminat ploaia aerul a devenit curat şi resperabil. Mai venise Elena Chirica, a început să scrie şi ea. Pe la vreo 17:00 am citit fiecare ce am scris la sedinţă. Am început să citesc, dar după câteva minute de citire mi-am dat seamă că ce am scris nu era deloc bun şi gramatical era plin de greşeli.. Nu era deloc coerent ce am scris, am renunţat, scuzându-mă de proza ce am scris-o. A citit Ion Buzu, Elena Chirică După lecturare s-au spus comentarii cu privire la fiecare ce au scris.
La sfârşit Dudu a tras o linie referitor la atelierul din anul asta, fiecare ce a scris si cum a scris. A spus pareri sincere despre fiecare ce a facut anul asta la atelier, laude critice si sugestii.
Imi pare rau ca sa terminat sedinta. Imi va fi dor de ea!!!

23 iulie 2011

Cenaclul Republica

Ieri, a fost cenaclu Republica, la ora 18.30 si locul Hasdeu. Moderatoarea Moni Stanila. A fost o intarziere de jumatate de ora. S-a inceput ca deobicei cu open mic. Cei care au citit au fost, Ion Buzu, Moni Stanila si Sandu Vaculovski. Pe urma, s-a prezentat filmele care vor fi difuzate.Regizorul si scenaristul, Victor Bucataru.
Primul film a fost Clopotul reinvierii (1990) si al doilea film a fost Revolutia Twitter (2010).
Dupa difuzarea celor doua fime au inceput sa spuna intrebari care au avut de spus: pareri si comentarii.
Mie ambele filme mi s-au parut interesante, ascund adevarata realitatea care s-a produs in Basarabia noastra.
Daca as face o comparatie dintre cele doua, este ce sa fac comapratie. Si am sa o fac. Am sa mi pun parere personala despre cele doua filme si despre tot ce sa intamplat atunci.....

16 iulie 2011

Jurnalul Atelierul Vlad Ioviţă

E sambata, iar ne-am strans la cenaclu, de data asta am fost 4 persoane: Dudu, Ion Buzu, Petru si Eu.
Ni s-a dat un exercitiu sa scriem un text unde sa fie intriga, incurcaturi, iesiri din situatie, ceva nou, resturnari de situatie, sa fie o povestire politista unde sa fie totul.
Dudu ne-a dat sa scrie 2 ore ca dupa ai sa citim, asta va fi la ora 17.
Pe la 17 ne-am adunat sa citim, a citit Ion, text interesant, cu exeperienta noua traita pe propria piele. Ne-am spus o parere despre ea fiecare.
Am citit si eu un text invitat de mine, mare lucru nu am scris pentru ca nu stiam ce sa scriu. Dar a fost o experienta pentru mine.
Si colegii si-au dat cu parerea despre textul meu. Nu era cine stie ce bun, nici eu nu il consideram chiar asa de bun. Dar sper ca urmatoarele sa fie mai bune decat cele scrise de mine ca exercitiu.
Ne-a citit Dudu din textele lui, interesante ca deobicei, multa intriga, incurcaturi si iesiri din situatie. A fost o seara  interesanta si inedita.