Book Review : Jules Verne - A journey to the Center of the Earth

 This week I finished the most interesting book I want to recommend to everyone, read it. This book is for all ages, from small to large. In it you can find yourself. It makes you travel in a magical world full of adventure, experience and self-knowledge.

A Journey to the Center of the Earth (Voyage au center de la Terre in French) is a novel written by Jules Verne in the Extraordinary Journeys series and published in 1864. Originally published in in-18 on November 25, 1864, it was republished in octavo. on May 13, 1867. The text of 1867 differs from that of 1864, with two additional chapters.

After discovering an ancient rune manuscript, a scientist, his nephew and their guide embark on a journey to the center of the Earth, using an Icelandic volcano.

As Jules Verne usually does, the novel is a clever mix of scientific facts, extrapolations and adventures. The introduction of the novel reflects the concern for a young science, cryptology (Edgar Poe also dedicated a novel to him, The Golden Beetle). The continuation presents a description of Iceland in the late nineteenth century, then focuses on two rising sciences, paleontology and geology.

 The novel contains forty –five chapters, without a title. The book was inspired by Charles Lyell's Geological Evidence of the Antiquity of Man, published in 1863 (and may have been influenced by Lyell's earlier work, Principles Of Geology, published between 1830-33). At the time, geologists had abandoned the literal interpretation of the Bible regarding the formation of the Earth, and it was generally accepted that the end of the last glaciation marked the appearance of mankind, but Lyell discovered new evidence that sent humans back in time. Lyell's book also influenced the second edition of Louis Figuier's work, La Terre avant le déluge (1867), which included illustrations of savages wearing animal skins and wielding stone axes, instead of the Garden of Eden in the 1863 edition.

Jules Verne A Journey to the center of the Earth. Form the discovery of a strange parchment in an old book to the fantastic descent though a dormant  volcano into a subterranean world of danger and beauty, A journey to the Center of the Earth is as wonderfully entertaining today  as when  it was  first published.

One of Jules Verne’s finest novels, its unique combination of “hard” science  and vivid imagination helped establish this brilliant Frenchman as the father of modern science fiction. A high-tension odyssey, it depicts three men who venture into an unknown, fearsome underworld to discover what lies at the mysterious center of the earth- while risking  their chances of ever returning to the surface alive.

A Journey to the Center of the Earth, the next of the “ Extraordinary Journey’s, is a combination of a clearly formulaic mode of writing and wonderfully imaginative adventures. In his old age, Verne acknowledged that all along he had adhered  to a specific formula in his writing. He knew clearly  what the beginning middle and end of his story would be before  he put to paper. He made an outline, which he filled  in chapter by chapter, and then he rewrote.  One can see evidence of this method in the text.

There is a mapped-out, cyclical nature to all that occurs throughout the journey, if the story points are begin connected  before our eyes. The characters are driven  by a devotion to scientific research and rational deduction, which leads them to an obvious  course of action, which  leads them into danger and misadventure, which  leads to accidental good fortune, which  leads once again to a scientific deduction… and so on and so on until the characters reach their final destination.

What’s so unusual is that  a writer of such a scientific and methodical nature would, albeit perhaps unwittingly reveal so much of his personal experience in his scientifically oriented adventures. Was it accidental that a story about the exploration of Earth’s interior also expose the inner workings of the mind of a boy who need to become a man?

For there are many clear echoes in A Journey to the Center of the Earth of Verne’s own life. Most evident throughout the story is Verne’s relationship to his father. A Journey to the Center of the Earth is filled with the moments of “great good fortune”. Without those moments the adventures  would not be able to move forward and neither would the story. Perhaps the most important moment of “great good fortune “is an event disguised as a dangerous mistake.

Otto Lidenbrock, a professor of mineralogy, and Axel, his nephew, embark on the strangest journey of their lives, on the road depicted in a mysterious manuscript ... The target of the fantastic journey is the center of the Earth. Accompanied by Hans, an experienced guide, the two explorers penetrate, deeper and deeper, under the earth's crust, towards another world. The many adventures that the three heroes have in the miraculous and unsuspected world from the depths, the dangers and unusual events they go through are the delight of the book, which, like all of Jules Verne's novels, is read breathlessly.

                                                  Written by Bogus Elena 

Recenzie de carte: Jules Verne " O călătorie spre centrul Pământului."

Săptămâna aceasta am terminat cea mai interesantă carte pe care vreau să o recomand tuturor, citiți-o. Această carte este pentru toate vârstele, de la mic la mare. În el te poți regăsi. Te face să călătorești într-o lume magică plină de aventuri, experiență și autocunoaștere.

O călătorie către centrul pământului (Voyage au centre de la Terre în franceză) este un roman scris de Jules Verne în seria Călătoriile extraordinare și publicat în 1864. Publicat inițial în -18 la 25 noiembrie 1864, a fost republicat în octavo. la 13 mai 1867. Textul din 1867 diferă de cel din 1864, cu două capitole suplimentare.

După ce au descoperit un antic manuscris runic, un om de știință, nepotul său și ghidul lor se angajează într-o călătorie către centrul Pământului, folosind un vulcan islandez.

Așa cum face de obicei Jules Verne, romanul este un amestec inteligent de fapte științifice, extrapolări și aventuri. Introducerea romanului reflectă preocuparea pentru o știință tânără, criptologia (Edgar Poe i-a dedicat și un roman, Gândacul de aur). Continuarea prezintă o descriere a Islandei la sfârșitul secolului al XIX-lea, apoi se concentrează pe două științe în creștere, paleontologia și geologia.

 Romanul conține patruzeci-cinci capitole, fără titlu. Cartea a fost inspirată de Evidența geologică a antichității omului de către Charles Lyell, publicată în 1863 (și poate că a fost influențată de lucrarea anterioară a lui Lyell, Principiile geologiei, publicată între 1830-33). La acea vreme, geologii abandonaseră interpretarea literală a Bibliei cu privire la formarea Pământului și, în general, s-a acceptat că sfârșitul ultimei glaciații a marcat apariția omenirii, dar Lyell a descoperit noi dovezi care i-au trimis pe oameni înapoi în timp. Cartea lui Lyell a influențat și a doua ediție a operei lui Louis Figuier, La Terre avant le déluge (1867), care a inclus ilustrații ale sălbăticilor care poartă piei de animale și care foloseau topoare de piatră, în locul Grădinii Edenului din ediția din 1863.

Jules Verne O călătorie în centrul Pământului. Formați descoperirea unui pergament ciudat într-o carte veche până la coborârea fantastică, deși un vulcan adormit într-o lume subterană de pericol și frumusețe, O călătorie în centrul Pământului este astăzi la fel de minunat de distractivă ca atunci când a fost publicată prima dată.

Unul dintre cele mai bune romane ale lui Jules Verne, combinația sa unică de știință „dură” și imaginația vie a ajutat-o ​​pe acest genial francez să fie tatăl științei moderne de ficțiune. O odisee de înaltă tensiune, înfățișează trei bărbați care se aventurează într-o lume interlopă necunoscută și înfricoșătoare pentru a descoperi ce se află în centrul misterios al pământului - în timp ce își riscă șansele de a reveni vreodată la suprafață în viață.

 O călătorie către centrul pământului, următoarea din „Calatoria extraordinară”, este o combinație între un mod clar de formulare de scriere și aventuri minunate imaginative. La bătrânețe, Verne a recunoscut că tot timpul a aderat la o formulă specifică în scrierea sa. Știa clar care ar fi mijlocul de început și sfârșitul poveștii sale înainte de a-l pune pe hârtie. A făcut o schiță, pe care a completat-o ​​capitol cu ​​capitol, apoi a rescris-o. Se poate vedea dovezi ale acestei metode în text.

Există o natură ciclică, planificată, a tuturor celor care apar pe parcursul călătoriei, dacă punctele de poveste sunt conectate în fața ochilor noștri. Personajele sunt conduse de devotamentul față de cercetarea științifică și deducția rațională, care le conduce la un curs evident de acțiune, care le conduce în pericol și în nefericire, care duce la noroc accidental, care duce încă o dată la o deducție științifică ... și așa și așa mai departe până când personajele ajung la destinația finală.

Ceea ce este atât de neobișnuit este că un scriitor de o asemenea natură științifică și metodică ar dezvălui, fără să vrea, atât de mult din experiența sa personală în aventurile sale orientate științific. A fost întâmplător ca o poveste despre explorarea interiorului Pământului să expună și funcționarea interioară a minții unui băiat care trebuie să devină bărbat?

Căci există multe ecouri clare în O călătorie către centrul pământului din propria viață a lui Verne. Cea mai evidentă în toată povestea este relația lui Verne cu tatăl său. O Călătorie către centrul Pământului este plină de momentele de „mare noroc”. Fără acele momente aventurile nu ar fi în măsură să avanseze și nici povestea. Poate că cel mai important moment al „marii norocuri” este un eveniment deghizat într-o greșeală periculoasă.

Otto Lidenbrock, profesor de mineralogie, și Axel, nepotul său, se angajează în cea mai ciudată călătorie din viața lor, pe drumul descris într-un misterios manuscris ... Ținta călătoriei fantastice este centrul Pământului. Însoțiți de Hans, un ghid cu experiență, cei doi exploratori pătrund, din ce în ce mai adânc, sub scoarța terestră, către o altă lume. Numeroasele aventuri pe care le au cei trei eroi în lumea miraculoasă și nebănuită din adâncuri, pericolele și evenimentele neobișnuite prin care trec sunt încântarea cărții, care, la fel ca toate romanele lui Jules Verne, este citită fără suflare.

                                     Scrisa de Bogus Elena

An unforgettable afternoon

 I did not know that in the surroundings of Muscat, there are places so beautiful and not yet discovered by me. Maybe they were discovered, but not by me.

Last week I was with my friends Raheema and Marion, in the most beautiful places, where you can run away from this hectic world. Where you can charge your batteries to the maximum.

I think Oman has many other places of fairytale beauty, but they have not been discovered by me. I hope to discover them and share with you my impressions of those places.

Let my little journey begin through the most beautiful places. In fact, we had a plan to go swimming in the ocean. It was a very cold spring wind outside and it was warm, good for bathing.

2 days before we left, we agreed on what time and who would come to pick me up from home. I equipped myself with everything I needed for bathing, food, water, and all kinds of snacks. We were very happy that you were finally out to the ocean, finally out. We haven't been to the ocean for a long time to bathe in salt water, to expose our skin to the sun, to tan.

The heat is coming and if you don't go to the ocean now, you won't go later, because it's very hot and you can't stay in the sun for long.

Marion came to pick me up at about 11:00 and then we would meet with Raheema, at our place, at 12 o'clock. From there we got in a car and went to we explore the places to the Muscat area, almost 40 km from the city. The city has many very beautiful and secret places that were not discovered by us.

The girls made a plan where to go, they know the places much better than I do. They were in more places than me. The first location was Yiti Beach the second place was Al Sifa and Bandar Khaytan.

We headed to the first location Yiti Beach, it is a seaside village, but it has two beautiful beaches. One with stones and another with fine sand. In fact, I reached the first rocky beach, I didn't like that beach at all because you can't bathe normally because it's dangerous. There were stones everywhere.

Then we decided to go another 5 km on Al Sifa beach, a small seaside village and a wonderful bathing area. The waves were very big, probably because there was a storm at sea, and the waves were beating against the shore angrily. They could take you and take you away or you could get hurt.

That wild beach is 2 km from the village. It's a wild, yet secretive area. With fine and clean sand, of a rare beauty. Oman has many places like this.

I stayed for about 2 hours and I left here because a man had come, I wanted to be alone on the beach with the girls. Not only was a man coming, but you couldn't help but feel that the waves were big and dangerous. But the beach was beautiful, with fine sand and the color of an ear of wheat.

We went to our secret beach Bandar Khaytan, it is a walk in the mountains about 40 minutes to the beach. Our beach was empty, there was no one, a young boy was coming after us. I was pissed at him for coming after us. I wanted to be on the beach alone to feel free, without anyone. To be able to undress without looking at me. Luckily he went to another beach, we were left alone until almost 17.00 when some boys came. I quickly got dressed so I wouldn't be seen.

 In the meantime we enjoyed the deserted beach, the warm water and we enjoyed the hot sun. We felt super good. We relaxed. It was a beautiful day, with no major incidents.

Raheema set fire to make some food. He served us coffee. And we bathed until we were full. We had lunch on the beach, we felt good. I let my body relax and be exposed to the sun. Salt water is good for the body and body. Clean health. Sometimes you need to let go of the waves, to feel good, to relax. It was already 17.00, after the arrival of the 3 boys, we thought to gather and leave. We took a different route to see another exit to the ocean. There are many secret places in that area, you just have to explore a lot to find a good and beautiful one, where you can be alone to enjoy the view around you.

Then we went to the car so that the night would not catch us in the mountains because it is dangerous not to get hurt, especially the animals in the area.

It was a wonderful and wonderful day. I thank God that everything is fine. When we got home, Marion's car broke down on the road, we had to stop and call someone to help her.

But I went home with Raheema. This was my day, full of adventure and fun between us girls.

I got home more excited than tired.

        Written by Bogus Elena

O după-amiază de neuitat

 Nu am știut că prin împrejurimile Muscatului, se ascund locuri atât de frumoase și nedescoperite de mine încă. Poate ele au fost descoperite, dar nu de mine.

Săptămâna trecută am fost cu prietenele mele Raheema și Marion, în cele mai frumoase locuri, unde poti fugi de lumea asta agitată. Unde poți sa te încarci bateriile până la maxim.

Eu cred că Omanul are multe alte locuri de o frumusețe ca în povești, dar nu au fost descoperite de mine. Eu sper să le descopăr și să va împărtășesc cu voi impresiile mele despre acele locuri.

Să înceapă mica mea călătorie prin locurile foarte frumoase. De fapt am avut un plan să mergem să ne scăldăm la ocean. Afară bătea un vânt foarte rece de primăvară și era cald, bun de scăldat.

Cu 2 zile înainte de-a ne porni, ne-am înțeles la ce oră și cine va veni sa mă ia de acasă. M-am echipat cu tot necesarul, ce aveam nevoie pentru scăldat, mâncare, apă, și tot felul de snacksuri. Ne-am bucurat enorm de mult, că v-om ieși în sfârșit la ocean, în sfârșit afară. Demult nu am fost la ocean să ne scaldam în apa sarată, să ne expunem pielea la soare, să ne bronzăm.

Încurând vin căldurile și dacă nu te duci la ocean acum, mai târziu nu te mai duci, că este foarte cald și că nu poți să stai mult la soare.

Marion a venit la mine să mă ia pe la vreo 11:00 și pe urmă avea să ne întâlnim cu Raheema, la locul stabilit de noi, la ora 12. De acolo ne-am urcat într-o mașina și ne-am dus să explorăm locurile către zona Muscat, aproape 40 km de oraș. Orașul are  multe locuri foarte frumoase și secrete care nu au fost descoperite de noi.

Fetele au facut un plan unde să mergem, ele știu locurile mult mai bine ca mine. Ele au fost în mai multe locuri decât mine. Prima locație era Yiti Beach al doilea loc era Al Sifa și Bandar Khaytan.

Ne-am îndreptat către prima locație Yiti Beach, este o sătuc pe malul mării, dar are două plaje frumoase. Una cu pietre și alta cu nisip fin. De fapt am ajuns la prima plajă cu pietre, nu mi-a plăcut deloc aceea plajă că nu te poți scălda normal că este periculos. Peste tot locul era pietre.

Atunci am luat decizia să mergem mai departe încă vreo 5 km pe plaja Al Sifa, un sătuc pe malul mării și zonă minunată de scăldat. Valurile erau foarte mari, pesemne că în larg a fost furtună, și valurile se băteau de țărm furioase. Te puteau lua și te ducea departe sau te puteai răni.

Aceea plajă sălbatică se află 2 km de sătuc. E o zonă sălbatică, și în același timp secretă. Cu nisip fin și curat, de o frumusețe rară. Omanul are multe locuri de genul ăsta.

Am stat vreo 2 ore și am plecat de aici pentru că venise un bărbat, am vrut sa fiu singură pe plajă cu fetele. Nu numai că venise un barbat dar nu te puteai sa te scalzi că valurile erau mari și erau periculoase. Dar plaja era frumoasă, cu nisip fin și de culoarea spicului de grâu.

Ne-am dus la plaja noastră secretă Bandar Khaytan, e de mers pe jos prin munți vreo 40 de minute până la plaja. Plaja noastră era goală nu era nimeni, în urma noastră vinea un băiat tânăr. Mă enervasem pe el de ce venea după noi. Vroiam să fiu pe plajă singură să mă simt liberă, fără nimeni. Să mă pot dezbracă fără să se uite la mine. Noroc că a plecat pe altă plajă am rămas singuri până aproape de ora 17.00 când au venit niște băieți. Repede m-am îmbrăcat ca să nu fiu văzută.

 Între timp ne-am bucurat de plaja pustie, de apa caldă și ne-am bucurat de soarele fierbinte. Ne-am simțit super bine. Ne-am relaxat. A  fost o zi superbă, fară incidente majore.

Raheema a facut foc ca să-și facă ceva de mancare. Ne-a servit cu cafea. Și ne-am scaldat pâna la saturație. Am luat prânzul pe plajă, ne-am simțit bine. Am lasăt corpul să se relaxeze și să fie expus la soare. Apa sarată e binefica pentru organism și corp. Sanatate curată. Ai nevoie uneori sa te lași dusă de valuri, să te simți bine, să te relaxezi. Deja era ora 17.00, după venirea celor 3 baieți, ne-am gândit să ne strângem și să plecăm. Am luat-o pe alta cale să mergem să vedem o altă ieșire la ocean. Sunt multe locuri secrete în zona aceea, numai trebuie de explorat mult ca să găsești una buna și frumoasă, unde poți să fi singură ca să te poți bucura de priveliștea din jurul tău.

Pe urmă am plecat la mașină ca să nu ne prindă noaptea prin munți că e periculos să nu te accedintezi și în special de animalele din zonă. 

A fost o zi minunată si splendită. Ii mulțumesc lui Dumnezeu că totul e bine. Când să plecăm acasă, mașina lui Marion s-a stricat pe drum, a trebuit sa ne oprim și să cheme pe cineva ca să o ajute pe ea.

Eu însa am plecat acasă cu Raheema. Uite așa a fost ziua mea, plină de aventură și de distracție între noi fetele.

Am ajuns acasă mai multă entuziasmată decât obosită.

  

           Scrisă de Boguș Elena

 P.S. La final vreau să pun 2 video-uri foarte scurte.

Book Review : How to create a spiritual relationship. A guide to development and happiness for couples about to start a relationship, by Paul Ferrini

 An honest and uncomplicated book on the most complicated subject: human relationships.

A book that goes directly into the essence of the love relationship and thus becomes a guide for those who want to establish such a relationship or for those who already have it.

The true love relationship, healthy and fertile, grows only through the robust roots offered by the good spiritual preparation of the two life partners. The seven spiritual laws discussed in the book How to Create a Spiritual Relationship provide a guide for couples who have dedicated themselves to each other's spiritual evolution, regardless of the stage of their relationship.

"The relationship is the most difficult and interesting spiritual path that is available to us on the planet today. No other way brings to the surface the hidden doubts, fears and insecurities to be healed in such a definitive way. We need a lot of courage to see those parts of ourselves that we find difficult to accept and that are reflected to us by our partners. However, by reconciling with our partners we reconcile with ourselves and come to experience our own fullness. ”- Paul Ferrini

Another book I would like to recommend to my readers is “How to Create a Spiritual Relationship. A guide to development and happiness for couples about to start a relationship, ”by author Paul Ferrini.

Let's talk a little about the author of this book Paul Ferrini is the author of over 30 books on love, healing and forgiveness. His unique way of combining ideas of a radical Christianity with ideas from other traditions of wisdom not only shows us how to help ourselves, but even reaches the essence of self-healing.

This interesting book that I read recently and made me understand a lot about a relationship that is just beginning. I recommend it for those who are in the beginning of a relationship and those for those who do not have a relationship yet. Do not rush to start a relationship in which you are not sure of yourself. That's why this book will help you discover yourself and your partner. The book will help you build a healthy relationship, based on mutual trust, respect, love and understanding.

Unfortunately nowadays, many couples live in a relationship that does not work at all are relationships that are at a standstill for divorce.

It made me understand that I have a lot of work to do with my relationship and then my relationship with my partner.

This book is created for those who are in a serious relationship, or want to have such a relationship. A serious relationship is just one of the ways that leads to spiritual evolution and transformation. It's not the only way, and it's not an easy one. The seven spiritual laws discussed in the second part of the ascetic book provide a guide for couples who have dedicated themselves to their mutual spiritual evolution.

The relationship represents the birth of a new entity. It presupposes the transition from a context of "I" to that of "We", without sacrifice. This does not happen overnight. The cycle of a relationship begins with its birth, reaching the apex of life, and then death and rebirth. Its termination may take place due to the death of one of the partners or through the understanding made by both persons that the relationship no longer serves them for the common evolution. No relationship lasts forever. And many beautiful and important relationships last five, ten, or twenty years.

We all need to understand that the myth that being in a serious relationship means that we must be together forever. Every relationship has a beginning, a middle and an end.

The book is divided into 3 parts: If you are already in a serious relationship, you may want to start working directly with the second part of this book. If you are not alone in wanting or not having a serious relationship, read the first part carefully.

And in the first part of this book, it deals with the way we move from the context of We, again, to the context of the Self, being grateful to our partners for what we have learned together. It helps us not to part with love.

The relationship is the most difficult and interesting spiritual path that is available to us on the planet today. No other way brings to the surface the hidden doubts, fears, and insecurities to be healed, in such a definitive way.

The spiritual principles in this book will help you cope with the ups and downs of your relationship so that you can learn and evolve together. As long as there is evolution, the relationship is healthy and worthy of your commitment.

And for those who are single, we need to prepare for a relationship and for that we need to follow some very important steps. First of all, we need to know ourselves very well. Let's love ourselves and accept ourselves and extend that love and that acceptance to the other people in your experience. Knowing who we are and what we want in a relationship is an essential first step on the path to intimacy. We cannot expect to have successful relationships with others unless we respect our own temperament and our own needs.

And secondly, to learn, living alone, when you know who you are, you can be honest with others and you can encourage them to be honest with you.

To discover who you are, what you think, what you like to do, to take the time for a communion with yourself and for self-care, to learn to love and accept yourself during the maximums and minimums of daily life with day all these are essential skills for finding peace and happiness.

Third, the addictive relationship, learn to have a loving relationship with yourself. If you don't do your homework, you won't be ready for the test. And the relationship is the final test of the ability to love yourself. If you throw yourself into the water before you know how to swim, you will probably drown.

If you get involved in a relationship, before you are taught to love yourself, your hidden demons and those of your partner will come to the surface and destroy the trust between you.

So do your homework first !!

Get to know the demons in your conscience.

Learn to deal with these doubts and fears with compassion. And then, give the relationship test.

Remembering being in a relationship is a choice.

You don't have to get into a serious relationship right now. If you feel unprepared. Maybe you're not ready. If that's the case, that's fine. It takes strength and courage to know when you are ready and to tell others the truth.

You never have a problem telling the truth about what you think and feel. If others don't like what they hear, then they will leave. And if they leave, it means they weren't right for you anyway. The truth always protects you from those who might deceive you. It scares them.

When you are honest with yourself and others you attract other people who can be honest with you.

Fourth, get to know the other person. You have learned to love and accept yourself and to overcome your doubts and fears in a gentle and compassionate manner.

So stop looking. Just love yourself, take care of yourself, do the things you love. Live your life and enjoy every moment, as if you will never have a partner.

Follow your passions and dreams. Take risks from time to time. Be open not only to potential partners, but to everyone. You must be prepared inside yourself. Sincerity is the cornerstone of any successful relationship.

And last but not least, negotiate the shape of the relationship. You can always change the shape of the relationship when it doesn't suit you. However, it is much better to make changes earlier in the relationship, when you can do so with as few misinterpretations and injuries as possible, than later, when changing the shape of the relationship could cause you both a lot of suffering and discomfort.

Once you have found the shape of the relationship that suits you, you are ready to think about making a conscious commitment to that relationship. Here begins our discussion of the seven spiritual laws of the relationship.

 In part II I will talk more briefly about the 7 spiritual laws of the relationship

The first spiritual law: Commitment. A spiritual relationship requires the commitment of both people.

The second spiritual law: Communion. A spiritual relationship needs a regular sharing between the two partners.

The third spiritual law: Development. In a spiritual relationship, both people must be free to grow and express themselves as individuals.

The fourth spiritual law: Communication. The spiritual relationship constantly needs sincere and blameless communication.

The fifth spiritual law: Mirroring. What we don't like about our partner reflects what we don't like and we can't accept about ourselves.

Sixth Spiritual Law: Taking Responsibility. In the spiritual relationship, each partner assumes responsibility for their own thoughts, feelings, and experiences.

The seventh spiritual law: Forgiveness. In a spiritual relationship, forgiving ourselves and our partner is not a permanent practice.

My question is do we follow the seven spiritual laws in a relationship with someone or not? In my opinion, we do not fully follow the seven laws. Hence the problem of many divorces, misunderstandings in the couple, lack of respect and much more. Now it depends on us whether we change or stay at the level where we grew up. I took over many prejudices, stereotypes and preconceptions about how a relationship should be.

The last part of the book is to change the shape of the relationship. Here I will not go into details that I will specify what the last part of the book contains. First of all, the transformation, then the detachment, the re-commitment to love.

It is worth reading for couples who are at the beginning of the relationship and at the end of the relationship.

 

 

 

                                                               Written by Bogus Elena

Recenzie de carte : "Cum să creăm o relație spirituală. Ghid de dezvoltare si fericire pentru cuplurile aflate pe Cale " de Paul Ferrini

 O carte onestă și necomplicată despre cel mai complicat subiect: relațiile dintre oameni.

O carte ce merge direct în esența relației de iubire și devine astfel un ghid pentru aceia care își doresc să întemeieze o asemenea legătură sau pentru aceia care au deja parte de ea.

Adevărata relație de iubire, sănătoasă și fertilă, crește numai prin rădăcinile robuste oferite de buna întocmire spirituală a celor doi parteneri de viață. Cele șapte legi spirituale discutate în cartea Cum să creăm o relație spirituală oferă un ghid pentru cuplurile care s-au dedicat evoluţiei spirituale reciproce, indiferent de faza în care se află relația lor.

„Relaţia este cea mai dificilă și mai interesantă cale spirituală care ne este disponibilă pe planetă la ora actuală. Nicio altă cale nu ne aduce la suprafaţă îndoielile, fricile și nesiguranţele ascunse pentru a fi vindecate într un mod atât de definitiv. Avem nevoie de mult curaj ca să vedem acele părţi din noi înșine pe care le acceptăm cu greu și care ne sunt reflectate de către partenerii noștri. Totuși, prin împăcarea cu partenerii noștri ne împăcăm cu noi înșine și ajungem să ne experimentăm propria plenitudine.“ - Paul Ferrini

O altă carte care aș vrea să o recomand pentru cititori mei este „ Cum să creăm o relație spirituală. Un ghid  de dezvoltare și fericire pentru cuplurile aflate pe cale să înceapă o relație,” de autorul Paul Ferrini.

Să vorbesc puțin despre autorul acestei cărții Paul Ferrini este autorul a peste 30 de cărții despre iubire, vindecare și iertare. Felul său unic în care îmbină idei ale unui creștinism radical, cu idei aparținând altor tradiții de înțelepciune, nu numai că ne arată cum să ne ajutăm singuri, dar ajunge chiar la esența vindecării de sine.

Această carte interesantă care am citit-o recent și ma făcut să înțeleg multe în ceea ce privește o relație care e deabia e la început. O recomand pentru cei care sunt la început de relație și cei pentru cei care nu au o relație încă. Nu vă grăbiți să începeți o relație în care nu sunteți siguri pe voi înșivă. Pentru asta aceasta cartea vă va ajuta să vă descoperiți pe voi și pe partenerul vostru. Cartea vă va ajuta să construiți o relație sănătoasă, bazată pe încredere reciprocă, respect, iubire și înțelegere.

Din păcate în ziua de azi, multe cupluri trăiesc în relație care nu funcționează deloc sunt relații care sunt la impas de divorț.

M-a făcut să înțeleg  că am mult de lucru la relația cu mine și pe urmă relația cu partenerul meu.

Această carte este creată pentru acei care se află într-o relație serioasă, fie își doresc să aibă o astfel relație. Relația serioasă este doar una dintre căile ce la duce la evoluția și transformarea spirituală. Nu e singura cale, și nici nu este una  ușoară. Cele șapte legi spirituale  discutate  în ceea ce de-a doua parte a ascetei cărți oferă un ghid pentru cuplurile care s-au dedicat evoluției lor spirituale reciproce.

Relația reprezintă nașterea unei noi entității. Presupune trecerea de la un context al lui „Eu”, la cel de la „Noi”, fără sacrificiu. Acest lucru nu se întâmplă peste noapte. Ciclul unei relații începe cu nașterea ei,  atigând apexul vieții, iar apoi moartea și renașterea. Închierea ei poate avea loc din cauza morții unuia dintre parteneri sau prin înțelegerea făcută de ambele persoane ca relația nu le mai servește evoluției comune. Nicio relație nu durează pentru totdeauna. Și multe relații frumoase și importnate durează cinci, zece,  sau douăzeci de ani.

Cu toți trebuie să înțelegem că mitul că a fi într-o relație serioasă înseamnă că trebuie să fim împreună pentru totdeauna. Fiecare relație are un început, un mijloc și un sfârșit.

Cartea se împarte în 3 părți: Dacă vă aflați  deja într-o relație serioasă, s-ar putea să vreți să începeți să lucrați direct cu a doua parte a acestei cărți. Dacă nu sunteți singuri că vreți sau nu aveți o relație serioasă, citiți cu multă atenție prima parte.

Iar în prima parte a acestei cărți, se tratează modul în care trecem de la contextul Noi, din nou, la cel de Eu, fiind recunoscători partenrilor noștri pentru ceea ce am învățat împreună. Ne ajută să nedespărțim cu iubire.

Relația este cea mai dificilă și interesantă cale spirituală care ne este disponibilă pe planetă, la ora actuală. Nicio altă cale  nu ne duce la suprafață îndoielile, fricile,  și nesiguranțele ascunse pentru a fi vindecate, într-un mod atât de definitiv.

Principiile spirituale din această carte vă vor ajuta să faceți față suișurilor și coborâșurilor relației în care vă aflați, astfel încât să puteți învăța și evoula împreună. Atât vreme  cât există eveoluție, relația este sănătoasă și demnă de angajamentul vostru.

Iar pentru cei care sunt singuri, trebuie să ne pregătim pentru o relație și pentru asta trebuie să urmărim niște pașii foarte importanți. În primul rând trebuie să ne cunoastem pe noi foarte bine. Să ne iubim pe noi și să ne acceptăm pe noi înșine și de a-ți extinde  acea iubire  și acea acceptare către ceilați oameni  din experiența ta. A ști cine suntem și ce vrem într-o relație reprezintă un prim pas esențial pe calea spre intimitate. Nu ne putem aștepta să avem relații reușite cu ceilalți decât dacă ne resprectăm propriul temperament și propriile nevoi.

Iar în al doilea rând să învățăm, trăind de unul singur, atunci când știi cine ești, poți fi sincer cu ceilalți și îi poți încuraja să fie și ei, la rândul lor, sinceri cu tine.

A descoperi cine ești, ce crezi, ce-ți place să faci, a-ți lua timpul  pentru o comuniune cu sinele și pentru autoîngrijire, a învăța să te iubești și să te acepți pe tine însuți în timpul  maximelor și minimelor vieții de zi cu zi toate aceastea  reprezintă aptitudini esențiale pentru găsirea păcii și fericirii.

În al treielea rând relația ca depedență, învață să ai o relație iubitoare cu tine însuți.  Dacă nu îți faci temele, nu vei fi pregăti pentru test. Iar relația reprezintă verificarea finală a capacității de a te iubi pe tine însuți. Dacă te arunci  în apă înainte să știi să înoții, probabil că te vei îneca.

Dacă te-ai implicat într-o relație, înainte de a fi învățat să te iubești pe tine însuți, demonii tăi ascunși  și aceia ai partenerului vor ieși la suprafață și vor distruge încrederea dintre voi.

Deci fă-ți temele înainte!!

Fă cunoștință cu demonii din conștința ta.

Învață să tratezi cu compansiune aceste îndoieli și frici. Iar apoi, dă testul relației.

Reține a fi într-o relație este o alegere.

Nu trebuie să intri într-o relație serioasă chiar acum. Dacă simți că nu ești pregătit.  Poate că nu ești pregătit. Dacă acesta este cazul, e în regulă. Este nevoie de forță și curaj  pentru a ști  când ești pregătit și pentru a le spune celorlalți adevărul.

Niciodată  nu ai probleme dacă spui adevărul despre ce gândești  și ce simți. Dacă celorlalți nu le place ce aud, atunci vor pleca. Și dacă pleacă, înseamnă că și așa nu erau potriviți pentru tine. Adevărul te protejează întotdeauna de aceia care te-ar putea îșela. Îi sperie.

Atunci când ești sincer cu tine însuți și cu ceilalți atragi și alți oameni care pot fi sinceri cu tine .

În al patrulea rând a  o cunoaște pe cealaltă persoană. Ai învățat să te iubești și să te accepți pe tine însuți și să-ți treazi îndoielile și fricile într-o manieră blândă și plină de compasiune.

Deci nu mai căuta. Doar iubeștete-te pe tine însuți, îngrijește-te, fă acele lucruri care îți plac. Traiește-ți viața și bucură-te de fiecare clipă, ca și cum  nu vei avea niciodată un partener.

Urmează-ți pasiunile și visurile. Asumă-ți riscuri, din când în când. Fii deschis nu doar cu potențiali parteneri, ci cu toată lumea. Trebuie să fi pregătit în interiorul tău. Sinceritatea reprezintă piatra  de temelie  în orice relație reușită.

Și nu în ultimul rând a negocia forma relației. Puteți schimba întotdeauna forma relației, atunci când nu vi se potrivește. Cu toate acestea,  este mult mai mult bine să faceți modificări mai la începutul relației, atunci când puteți face asta cu cât mai puține interpretări greșite și răni,  decât mai târziu, când schimbarea formei relației v-ar putea  produce  amândorura multă suferință  și disconfort.

De îndată ce ați găsit forma relației care vi se potrivește, sunteți pregătiți să vă gândiți să vă luați un agajament conștient față de această relație. Aici începe discuția noastră despre cele șapte legi spirituale ale relației.

 În partea II vă voi vorbi mai pe scurt despre cele 7 legii spirituale ale relației

Prima lege spirituală: Angajamentul. O relație spirituală are nevoie de angajamentul ambelor persoane.

A doua lege spirituală: Împărtășirea. O relație spirituală are nevoie de o împărtășire regulată între cei doi parteneri.

A treia lege spirituală : Dezvoltarea. Într-o relație spirituală, ambele persoane trebuie să fie libere să crească și să se exprime ca individualității.

A patra lege spirituală: Comunicarea. Relația spirituală are nevoie în permanență de o comunicare sinceră și lipsită de reproșuri.

A cincea lege spirituală: Oglindirea. Ceea ce nu ne place la partenerul nostru reflectă ceea ce nu ne place și nu putem accepta la noi înșine.

A șasea lege spirituală: Asumarea responsabilității. În relația spirituală, fiecare partener își asumă responsabilitatea pentru propriile gânduri, sentimente și experiențe.

A șaptea lege spirituală: Iertarea. Într-o relație spirituală, a ne ierta pe noi înșine și pe partenerul nostru nu este o practică permanentă.

Întrebarea mea oare noi într-o relație cu cineva urmăm cele șapte legi spirituale ori nu. În opinia mea, nu în totalitate urmăm cele șapte legi. De aici aparea problema multor divorțuri, neînelegerilor în cuplu, lipsa de respect și multe altele. Acum depinde noi dacă ne schimbăm sau rămânem la nivelul în care am crescut not. Am preluat multe prejudecăți, stereotipuri și preconcepții cum trebuie să fie o relație.

Ultima parte a cărții este a Schimba forma relației. Aici nu voi intra in detalii ce voi specifica ce conține ultima parte a cărții. În primul rând transformarea, urmează detașarea, a ne re-angaja să iubim.

Este care merită să o citești pentru cuplurile care sunt la început de relație și la sfârșit de ralație.

                                                               Scrisa de Bogus Elena

Aventura Montana

 Mai pe scurt aș vrea să vă povestesc unde am fost cu două prietene de-ale mele pe 10 februarie 2021, cu două zile înainte de ziua mea. A fost o experiență unică și frumoasă, o provocare pentru mine, precum și o relaxare mentală, un exercițiu fizic bun pentru sănătatea mea.

   De fapt, cu trei zile înainte prietena mea Raheema mi-a propus să merg cu ele să explorăm un nou teritoriu în care nu fusesem niciodată. Mi-a spus că vom merge 10 km și vom urca pe munte înalt. Mi-a plăcut această idee minunată. Am vrut să explorez această nouă locație. Și a fost un exercițiu bun pentru fizicul meu. M-am încurajat cu motivație pozitivă și multă adrenalină.

   Am fost de acord cu Raheema că va veni la mine ora 11:00, pentru că la ora 13:00 avea să ne întâlnim cu prietena noastră Marion. M-am echipat voluntar cu haine și încălțăminte potrivite pentru astfel de explorări ale noului teritoriu. Locul acesta era nou pentru mine. Poate că l-am văzut de multe ori, dar nu am fost niciodată acolo sus.

   A fost o zi frumoasă și răcoroasă, m-am bucurat pentru că am ieșit din casă. Am ajuns la locul prestabilit din Parcul Al Riyam, a trebuit să ajungem la Vechiul Muscat, acolo era destinația noastră.

   Acum, vreau să vă împărtășesc o parte din istoria acestei locuri și despre vestul istoric al Vechiul Muscat. Drumeția de la Riyam la Muttrah este o modalitate excelentă de a petrece o dimineață devreme sau o după-amiază mai târziu, dacă nu aveți prea mult timp de dedicat drumețiilor în Oman. Lansarea acestei excursii este ca și cum ai merge înapoi în timp, aproximativ 40 de ani, când vremurile erau mai simple.

   Prezentare generală: drumeție distractivă în zona capitalei, cu vederi minunate la mare și la Mina Sultan Qaboos. Timpul pentru drumeție este de două ore. Lungimea este de 3,49 km. Dificultatea este ușoară. Distanța de la Muscat 0 km.

   În partea de sus a urcării, pe măsură ce vă inspirați, veți obține niște vederi minunate ale parcului Riyam și ale Mării Oman. Dimineața și după-amiaza sunt mai bune pentru fotografie.

   Mai departe de-a lungul râului Riyam până la Muttrah (vechiul Muscat), o vizualizare privitoare la Mina Sultan Qaboos se concentrează pe măsură ce conducta diesel se îndreaptă spre dreapta. Îmi place mult acest punct de vedere. Nu este minunat pentru fotografie, dar vă oferă senzația de a privi în viitor din punct de vedere 1976. În 1976 nu exista niciun port comercial, nici un drum, nici un iaht gigant, ci doar un golf cu niște bărci de pescuit.

   Astăzi, Omanul este prosper cu drumuri, educație, electricitate, asistență medicală etc.

Nu mai este nevoie să sculptați pași în pietre pentru a ajunge de la punctul A la  punctul B pe dealuri, și traseul pe care vă aflați, odată folosit ca o cale principală, dar  acum  este abandonat.

 

Îmi place să încep la Riyam Park drumeție spre Muttrah, astfel încât să pot lua un suc în Muttrah când termin, dar cu siguranță puteți călători invers. Pista este formată ca o buclă pentru a vă ajuta să vă întoarceți la vehicul odată ce ați ieșit din nou pe stradă în Muttrah. Primul obstacol de pe drumeția Riyam și Muttrah este o scară și te transportă instantaneu înapoi în 1976, într-o perioadă în care nu exista niciun drum între Muttrah și Muscat. Imaginați-vă că urcați aceste trepte de-a lungul traseelor cu caprele pe care  le intenționați să le vindeți la Muttrah Souq. Aceasta ar fi o vedere obișnuită de-a lungul acestei căi.

   O altă caracteristică a urcării scărilor este o țeavă ruginită care a fost folosită cândva pentru transportul motorinei de la Muttrah la Riyam pentru a furniza o stație de producere a energiei electrice de când a fost eliminată.

   Traseul coboară acum într-un vale unde rămâne un sat abandonat, dar unor excursioniști le este greu să-și găsească drumul în acest moment. Fiți în căutarea marcajelor naționale de traseu pictate pe parcurs sau mai bine, încărcați traseul de drumeții Riyam-Muttrah furnizat mai jos pe GPS sau pe telefonul inteligent pentru a vă corela dacă sunteți pe drumul cel bun sau nu. Personal, nu găsesc nici o problemă în calea mea, dar înțeleg că nu toată lumea este un excursionist cu experiență.

    Nu există multe lucruri de văzut în satul abandonat, doar niște ziduri căzute, dar aici este un copac frumos și umbros. Un loc minunat pentru a vă opri și a vă răcori, chiar și pentru a lua prânzul la picnic în mijlocul naturii. Bonusul acestui sat fiind inaccesibil cu mașina este că este lipsit de cantități mari de gunoi. Deci, vă rugăm să vă asigurați că vă duceți coșul de gunoi înapoi.

Ultima porțiune de alergare Riyam -Muttrah a gândit o vale strânsă și stâncoasă. Ultima călătorie a fost chiar după câteva ploi și a fost mult mai multă apă stând decât era de așteptat, așa că cu siguranță m-am bucurat că am decis să-mi port cizmele impermeabile. Valea mătură la stângă și la dreapta, cu ziduri înalte, gândiți-vă de două ori înainte de a intra în această vale, dacă este posibilă după ploaie.

Drumeția Riyam-Muttrah se termină la cimitir, unde sunt îngropați toți drumeții care nu și-au putut găsi drumul. Sunt amabilă, dar mă simt un pic ciudat, fiind direct la cimitir, de parcă aș jigni gazdele mele omane. Dar, pe de altă parte, excursia de la Riyam la Muttrah este întreținută de Ministerul Turismului și, dacă nu ar vrea să se plimbe la cimitir, ar fi făcut ceva diferit față de traseu.

Deci, așa cred. Am lăsat mașina lângă moschee unde ne-am rugat și am urcat scările muntelui. A fost un exercițiu foarte bun pentru mine, atât fizic, cât și pentru cea psihologică. Urcarea pe munte a fost dificilă pentru mine la început, dar apoi urcarea și coborârea a fost foarte ușoare și  interesante. Am făcut atât de multe fotografii frunmoase, pentru amintiri și pentru o încărcare energetică pozitivă pentru a vă împărtăși  această frumoasă experiență.

 Când am urcat scările muntelui, orașul arăta foarte frumos de sus. Doar urcarea a fost foarte obositoare și apoi coborârea a fost foarte ușoară. Noi imagini frumoase ale piesajelor s-au deschis în fața noastră.

În timp ce mergeam înainte, s-a deschis o priveliște fumoasă asupra munților și văilor montane. Am ajuns la o cotitură în care a trebuit să virăm la stânga spre Vechiul Muscat, dar în dreapta am putut vedea Vechiul Bazar, vederea era de nedescris.

Mai jos era o vale alcătuită din stânci și munți stâncoși care lăsa forme nemaivăzute. Prietenele mele au avut o idee nebună de a explora mai mult pentru a lua o altă cale care este mai umană.

Dar le-am spus că este prea târziu să exploreze ceva nou. În cele din urmă, am fost convinse de ele și am urcat pe un traseu mai greu, care în cele din urmă ne-a lăsat avariați, lăsând altă dată, motivând că nu a fost momentul în favoarea noastră. Nu am vrut să fim la munte noaptea pentru că este periculos.

Trebuie să faci o astfel de aventură dimineața pentru a nu fi prins în munți noaptea, este periculos să nu te rănești. Și apoi am luat traseul marcat de excursioniști ca nimeni altul. În fața noastră s-au deschis noi orizonturi, noi imagini de nedescris, coborând prin șanțuri stâncoase pentru a urca apoi pe un munte înalt. Dar, mai presus de toate, am fost fascinantă de liniștea locului și de ciripitul păsărilor.

Coborând prin niște cărări greu de coborât după ce urcăm în sus. Dar imagini frumoase și provocatoare se deschideau în fața noastră. Mă confruntam cu aceasta experiență interesantă. Am ajuns la un punct culminat, unde am luat prânzul chiar în mijlocul naturii. Am uitat să spun că am luat cu mine o sticlă de apă potabilă, niște fructe și prânzul consistent pe care l-am luat acolo. Apoi am urcat pe un munte înalt și am coborât la o vale de pietre și stânci muntoase. Coborârea a fost mult mai ușoară. 

Am dat peste o potecă care ducea la o vale plină de pietre de munte. Fetele au avut ideea de a bea cafea, dar timpul nu ne-a permis, pentru că au vrut să mergem mai departe. Am decis să ne urmăm calea. În fața noastră era vechiul sat Muscat. În dreapta puteți vedea vechile case nelocuibile, care au fost demult demolate de om și de natură.

M-am încărcat cu energie pozitivă văzând acele locuri de nedescris și m-am bucurat că am avut o experiență de neuitat. Nu m-am simțit deloc obosită. Vroiam în continuare să bem o cafea și ceva energizant. Am intrat în vechiul sat, ne-am rătăcit prin vechiul sat până am ajuns la vechiul cimitir.

Mi-a plăcut istoria acelui loc. Peisajul natural al locului și al satului m-a fascinat, greu de descris. Dar mi-am păstrat emoțiile pentru a le expune pe blog. În sat erau trei cimitire, două cimitire mai vechi și altul mai nou. Dar a fost mare mirare să-l vad pe cel mai vechi cimitir într-o vale  la câțiva km de sat.

Datorită dimensiunii cimitirului vă puteți da seama cât de vechi este satul. Am luat ceva energizant pentru a avea puterea și energia pentru a continua călătoria.

Ne-am pierdut puțin prin sat, era deja aproape seara și am  luat către o vale greșită unde duce în mijlocul munților. Am trecut pe lângă un cimitir foarte vechi, care avea loc unde se spală morți înainte de-a fi îngropați.

Valea aceea era făcută din apă de ploaie. Adâncă, stâncoasă și periculoasă. La o mică greșeală puteai să te rănești rău de tot. Avansam în mijlocul văii și continuând nu am ajuns la ieșire. Aceea vale era un labirint ce puteai să te pierzi ușor dacă nu te orientai pe unde mergi.

Afară se întunecase încet, intraeem și era o neliniște de nedescris, un lucru pe care îl simțeam că trebuie să ieșim urgent din acel periculos și în același timp misterios. Nu aveam lumina la noi, doar cu telefoanele mobile, nu ne oferea o lumina puternică, astfel încât să putem ieși de acolo.

La ieșirea din acea vale, prietena mea Raheema a vorbit cu doi localnici, spunâdu-i că locul are o energie negativă. Există ființe supranaturale(Jinni) și am simțit ceva inexplicabil.

Și am fost foarte fericită că am ieșit din acel loc. Afară era seară. Am mers în centrul satului pentru a lua un taxi și de acolo la mașina noastră unde am lăsat-o.

Fetele în timp ce ne îndreptam către taxi și-au dat seama că s-au dus la o altă Vale, nu era acel loc în care intenționau să meargă. Dar mă bucur că am ieșit din Valea Tulburată.

Și am ajuns la mașina noastră obosite, dar fericite. Marios a plecat și ne-am continuat timpul de rugăciune, apoi ne-am dus fiecare la casele noastre. A fost o zi plină de energie pozitivă, dar și plină de aventuri explorând locuri de nedescris.

A fost o zi pe care nu o voi uita niciodată. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru acea zi minunată din viața mea!

Va voi da unul din sfaturile mele, dacă veți merge într-un loc atât de frumos cu prietenii sau familia. Pentru astfel de călătorie trebuie să mergeți devreme pentru a evita căldura. Trebuie să aveți alături 1.5 litri de apă de persoană, iar gustările, fructele precum banana, mărul sau mandarinele, ușor de întreținut.

A purta ghete sau pantofi sport care sunt buni pentru pietre și stânci stâncoase. Și nu uitați să folosiți o pălărie  și ochelari pentru protecția solară. Și ultimul lucru să aduceți bani cu tine pentru un suc, un ceai sau cafea sau altceva. Vreau să vă împărtășesc acest sfat cu voi.

                                 Scris de Bogus Elena